MAI MULTE INVESTIŢII Perioada strângerii baierelor pungii a cam trecut, iar FMI recomandă măsuri de stimulare a economiei pe termen scurt în Europa Centrală, unde economiile se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimii ani, iar recesiunea din Zona Euro atenuează speranţele pentru o redresare rapidă. În Europa Centrală, ritmul contractării economiei Cehiei este cel mai rapid înregistrat vreodată, iar Ungaria se îndreaptă spre încă o perioadă de recesiune. Polonia, cea mai mare economie dintre cele trei, este aproape de stagnare, după creşterea robustă înregistrată în ultimii ani. Toate cele trei ţări, dependente de exporturile către Zona Euro, se confruntă cu riscul deteriorării situaţiei economice din cauza cererii slabe.

Politicile pe termen scurt ar trebui îndreptate direct spre sprijinirea creşterii economiei. Ani de zile, reducerea cheltuielilor a fost prioritatea multor state foste comuniste din Europa. În anii `90 Polonia a inclus în Constituţie necesitatea unui plafon al datoriei de 60% din PIB, încă înainte de a se alătura UE. Şi Cehia a adoptat măsuri de reducere a cheltuielilor, fiind una din cele mai puţin îndatorate ţări europene, în 2012 datoria publică fiind de 46% din PIB. Ungaria, cu o datorie masivă, a pierdut în 2008 accesul la pieţele financiare şi a fost nevoită să solicite asistenţa financiară a FMI şi UE. Din cauza reducerii cheltuielilor, evoluţia celor trei state s-a schimbat. În timp ce Polonia a înregistrat o creştere modestă în primul trimestru din 2013, iar declinul economiei cehe s-a înrăutăţit, Ungaria a ieşit din recesiune şi a respins cererile UE pentru mai multe măsuri de austeritate. UE cere statelor membre să nu înregistreze deficit bugetar peste 3% din PIB, o reglementare prea des încălcată. 20 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv cele trei state din Europa Centrală, au depăşit acest plafon.

PRIVATIZĂRI PE BANDĂ RULANTĂ Odinioară elev model al Zonei Euro, Slovenia este una dintre victimele crizei şi va demara programul de privatizări în luna septembrie, a anunţat ministrul de Finanţe, Uros Cufer, în ideea de a evita solicitarea unui program de asistenţă financiară internaţională. La începutul acestei luni, Guvernul sloven a informat că va scoate la vânzare 15 companii de stat pentru a creşte veniturile la buget şi a îmbunătăţi guvernanţa corporatistă într-o economie controlată în proporţie de peste 50% de stat. Pe lista companiilor ce vor fi scoase la vânzare se numără a doua mare bancă din Slovenia, NKBM, cea mai mare companie de telecomunicaţii, Slovenian Telekom, aeroportul din Ljubljana şi compania aeriană naţională, Adria Airways.

Economia slovenă este în recesiune din 2011. Sectorul bancar se confruntă cu credite cu probleme în valoare de şapte miliarde de euro, circa 20% din PIB, ceea ce ar putea forţa Slovenia să devină a şasea ţară din Zona Euro care solicită un program de ajutor, după Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia. Deficitul bugetar ar urma să crească până la 7,8% din PIB în acest an, dar Guvernul vrea să-l reducă până la 3,3% din PIB în 2014.

RECESIUNE EVITATĂ Ceva mai bine începe să o ducă Marea Britanie unde rata inflaţiei a scăzut în aprilie la 2,4%, de la 2,8% în martie, fiind primul declin al indicelui preţurilor de consum din septembrie 2011, după cum a anunţat ieri Oficiul naţional de statistică. Cu toate acestea rata inflaţiei rămâne peste ţinta de 2% stabilită de Banca Angliei. Luna trecută, preţul petrolului şi costul biletelor de avion a scăzut dar preţul alimentelor a continuat să crească deoarece vremea nefavorabilă a afectat producţia de cereale. În aprilie, indicele preţurilor cu amănuntul (RPI) a scăzut la 2,9%, de la 3,3% în martie. Produsul Intern Brut al Marii Britanii a înregistrat o creştere de 0,3% în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce permite Regatului Unit să evite cea de a treia recesiune de după 2008. Cifrele oficiale sunt superioare estimărilor analiştilor, care mizau pe o creştere de 0,1%, şi constituie o gură de oxigen pentru Guvernul lui David Cameron, criticat pentru măsurile de austeritate. În ultimele trei luni ale anului trecut, economia britanică a înregistrat o contracţie de 0,3%, iar în cazul unei noi scăderi în primul trimestru al acestui an Marea Britanie ar fi revenit în recesiune

DATĂ PRECISĂ Serbia ar putea discuta un nou posibil acord preventiv cu FMI după fixarea unei date certe de începere a negocierilor de aderare la UE. Misiunea FMI, care se află în prezent la Belgrad pentru consultări pe marginea articolului IV, nu a demarat negocierile cu Serbia pentru un nou împrumut. Precedentul acord de 1,3 miliarde de dolari cu Serbia a fost îngheţat de FMI în luna februarie 2012, deoarece Guvernul de atunci nu a respectat anumite angajamente cu privire la deficitul bugetar. Noul Cabinet condus de Ivica Dacic a promis să implementeze un plan de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar până la 3,6% din PIB de la 6,7% anul trecut. Cel mai probabil deficitul va fi de 4,5% din PIB.