Scăderea creditării cu 10% în România ar determina un declin de 1,5% asupra ratei de creştere a PIB în primul an, pentru ca, în anul următor, avansul economic să îşi reia tendinţa ascendentă, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Fondul notează că în România, Serbia, Ucraina şi statele baltice, peste 25% din creditele acordate intern sînt contractate de la instituţiile financiare din străinătate, ceea ce însemnă că turbulenţele financiare internaţionale vor avea efecte asupra statelor europene emergente. Propagarea acestor turbulenţe se va face prin canalul comercial şi cel finanaciar. FMI îşi menţine estimările anunţate anterior privind creşterea economică a României, care va încetini în acest an la 5,4%, comparativ cu 6% în 2007. Pentru 2009, analiştii anticipează un avans al PIB de 4,7%. În privinţa inflaţiei medii din România, FMI apreciează că aceasta se va plasa la 7% în acest an şi la 5,1% în 2009, iar deficitul bugetar se va situa în acest an la 1,7%, comparativ cu 2,3% în 2007. Creşterea economică a României a fost afectată încă de anul trecut, prin încetinirea reformelor structurale, şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria, Albert Jaeger, evidenţiind faptul că ţara noastră “este în urma celor mai multe noi state membre ale UE, mai ales în ceea ce priveşte anumite aspecte legate de mediul de afaceri, precum obţinerea licenţelor sau plata impozitelor”. Potrivit FMI, ţinerea sub control a inflaţiei se poate realiza prin continuarea consolidării politicii monetare a BNR. Această consolidare sugerată de FMI presupune exact ceeea ce a demarat deja BNR, adică majorarea succesivă a dobînzii cheie (de la 7%, la 9,5% sau peste în viitor), astfel că anul 2009 va aduce încadrarea inflaţiei în intervalul ţintit de 5,1%. În analiza sa, FMI nu a putut trece cu vederea nici bugetul României pe 2008, care include venituri programate prea optimiste, după părerea lui Jaeger. Explicaţia găsită de analistul FMI consemnează faptul că apropierea alegerilor prezintă riscul ca deficitul bugetar să depăşească nivelul programat. \"Politica fiscală aferentă anului trecut a fost expansionistă. Recomandăm o ţintire a deficitului de sub 2%. Autorităţile au luat deja măsuri pentru reducerea deficitului prin rectificările efectuate, dar mai este loc de scădere\", a spus Jaeger. Reprezentantul FMI atrage atenţia că Guvernul trebuie să reziste propunerilor de reducerea a veniturilor sau de creştere a cheltuielilor bugetare. De asemenea, Jaeger a indus ideea că politica fiscală trebuie să fie orientată către viitor, faţă de ceea ce se practică în prezent, adică interesul pentru politica de zi cu zi. “Autorităţile ar trebui să se concentreze pe bugetul din 2009, nu pe cel din 2008\", a spus şeful misiunii FMI. Reformele structurale din România nu evidenţiază progrese notabile, FMI avertizînd că ţara noastră a bătut pasul pe loc anul trecut în reformarea pieţei muncii şi a mediului de afaceri. Semnele de încetinire a economiei pot fi recunoscute în evoluţia nefavorabilă a creditării, a veniturilor şi a încrederii în mediul de afaceri, însă rămîne de văzut ce ne rezervă viitorul apropiat.

Biroul FMI din România se va închide?!

Privitor la misiunea FMI pentru România, de supraveghere economică a ţării noastre ulterior procesului de integrare în UE, se pare că aceasta a ajuns la final, întrucît se vehiculează ideea închiderii biroului regional FMI din România. Închiderea biroului nu a fost decisă definitiv, acesta putînd rămîne deschis pînă la începutul anului viitor. \"FMI închide birourile din ţările în care nu mai are programe, ca parte a procesului de restructurare. Biroul de la Bucureşti este unul dintre cele propuse pentru închidere, însă mai trebuie stabilite o serie de detalii\", au precizat sursele Fondului. Biroul regional FMI pentru România (şi Bulgaria) a fost înfiinţat în septembrie 2006. România a primit asistenţă financiară, din partea FMI, sub forma unor împrumuturi de tip stand-by. Începînd cu 1972, cele două părţi au semnat zece astfel de acorduri. Resursele FMI au fost folosite în nouă ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale Gvernului. Ultimul acord, aprobat în iulie 2004, a fost un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorităţile române nu au făcut trageri. Negocierile pentru continuarea acordului cu FMI semnat în iulie 2004 au eşuat în octombrie 2005, după ce autorităţile de la Bucureşti au respins solicitările instituţiei financiare internaţionale. FMI a criticat politica bugetară a autorităţilor române şi a solicitat măsuri de creştere a veniturilor şi diminuare a cheltuielilor, pentru reducerea deficitului bugetar. Acordul stand-by a încetat, în mod formal, la 7 iulie 2006, iar relaţia României cu FMI continuă prin colaborări curente cu experţii instituţiei.