ÎNTR-O LUMINĂ MAI BUNĂ România şi-a îmbunătăţit, în ultimii ani, poziţia în faţa investitorilor străini, comparativ cu ţările din regiune, însă, pentru a rămâne atractivă, trebuie să-şi menţină coerenţa politicilor economice, spune preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. „Turbulenţele politice din ultima perioadă au un efect negativ la nivel de percepţie, dar, în ultimă instanţă, este important pentru investitori ceea ce livrăm la nivel de decizii politice şi economice“, spune Dumitru, care precizează că am avea nevoie de o creştere economică de 3 - 4% pe an, pentru a ne putea apropia de gradul de dezvoltare din ţările vest-europene. În opinia sa, în 2014, centrul de greutate ar trebui să se mute de pe exporturi pe consum intern şi investiţii: „La nivel de consum, există o performanţă destul de slabă a veniturilor, precum şi un sentiment relativ negativ, care ţine pe loc apetitul românilor. În ceea ce priveşte investiţiile, ele nu se vor îmbunătăţi semnificativ în 2014, deoarece se bazează pe o prognoză de absorbţie a fondurilor europene foarte ambiţioasă, chiar nerealistă dacă luăm în calcul experienţa anilor anteriori“. Potrivit reprezentantului Consiliului Fiscal, România poate profita de faptul că se află în mijlocul unui focar regional de crize: „Dacă ne uităm în jurul nostru (nu neapărat la Ucraina, care are o situaţie foarte grea, dar nu este în Uniunea Europeană şi trebuie tratată separat), aş putea spune că România beneficiază acum de un culoar favorabil. În Ungaria, spre exemplu, sunt tensiuni legate de politicile guvernamentale neprietenoase pentru mediul de afaceri. Polonia şi Cehia au fost întotdeauna favoritele investitorilor, însă se pare că pierd din viteză, iar potenţialul de creştere acolo este limitat. Celelalte ţări din Europa de Est au pieţe mai mici“. În acest context, interesul pentru România a crescut, mai ales odată cu introducerea titlurilor de stat româneşti într-un indice foarte important al băncii americane JP Morgan, la începutul lui 2013.

PRESIUNE PE CURS Dumitru mai aminteşte şi de creşterea peste aşteptări de anul trecut, de peste 3,5%, alimentată de exporturi (în special industria auto): „Dacă primele nouă luni nu au ieşit din aşteptările pieţei, ultimele trei au adus o surpriză foarte mare pentru toţi observatorii. Industria a mers bine, construcţiile au scăzut, iar serviciile probabil că au urcat un pic, însă asta nu explică o creştere de 3,5%. E clar că agricultura a avut un cuvânt greu de spus (plus 40%, o cifră foarte mare)“. Dacă nu s-ar lua în calcul anul agricol excepţional, performanţa din 2013 ar fi de 2,3 - 2,5%, aproape triplă faţă de ritmul slab din 2012 (plus 0,7%). Pentru anul în curs, ca să ne putem menţine pe acelaşi trend, ar fi nevoie ca investiţiile şi consumul să fie revigorate, consideră Dumitru: „Veniturile disponibile ale populaţiei sunt mici, pe fondul unui grad de îndatorare ridicat. Şi mai este un factor esenţial - dacă românii ar avea mai mulţi bani, ar prefera să-i economisească, nu să-i arunce în consum. Astfel, nici creditarea nu are perspective prea optimiste în 2014“. Cât despre marea dragoste a românului, cursul valutar, oficialul Consiliului Fiscal mizează pe stabilitate, cu oarecare presiuni de depreciere în funcţie de jocul politic: „Sunt foarte puţini factori care ar putea genera o apreciere a leului“.