România are o situaţie economică satisfăcătoare, situîndu-se \"la mijloc\" între noile state membre ale Uniunii Europene (UE), iar ponderea deficitului de finanţare în rezervele valutare se situează uşor peste nivelul optim, consideră analiştii Băncii Mondiale (BM) în raportul UE 10. Documentul Uniunii analizează riscurile curente din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. \"În general, poziţia pe care o are România din punct de vedere al politicii fiscale este la mijloc în regiune, nici foarte rea, nici foarte bună. (...) Datoria externă pe termen scurt este destul de mare raportată la rezerva băncii centrale. (...) Imaginea României este la mijloc, nici foarte bună, nici foarte rea\", a afirmat economistul-şef al BM pentru Europa şi Asia Centrală, Indermit Gill. Analiştii BM au arătat că rapiditatea cu care îşi va reveni economia locală în urma efectelor crizei depinde de măsurile adoptate de autorităţile române. Senior economistul biroului de la Bucureşti al BM, Cătălin Păuna, a reiterat că toate statele din regiune vor fi afectate de criză şi că România are plusuri şi minusuri. \"Printre plusuri putem menţiona datoria publică scăzută, o anumită flexibilitate a pieţelor, ceea ce înseamnă că se poate realiza mai rapid o alocare a resurselor către zonele cu productivitate mai mare, precum şi faptul că noul Guvern arată determinare, prin luarea unor măsuri de remediere a unor vulnerabilităţi, inclusiv deficitul bugetar\", a spus Păuna. El consideră că punctele slabe ale României sînt expunerea prin fluxuri comerciale la economia zonei euro, care a intrat deja în recesiune, şi faptul că avansul economic a fost finanţat prin intrări ridicate de capital, care, în contextul actual, \"s-ar putea să nu se mai regăsească\". Referitor la necesarul de finanţare, Gill a arătat că rata dintre golul de finanţare şi rezervele valutare trebuie să se situeze sub 0,75% pentru a se crea o situaţie bună, dar că România se situează cu puţin peste acest nivel. Economistul a menţionat că pentru calculul golului de finanţare trebuie să se ţină cont de mai mulţi indicatori, printre care deficitul de cont curent, care depinde şi de preţul petrolului pe plan internaţional. \"Cea mai recentă estimare a noastră se bazează pe un preţ al petrolului de 75 de dolari/baril, deci lucrurile pe care le avem supraestimează deficitul de cont curent. (...) Calculele privind golul de finanţare depinde, printre altele, de datoria externă pe termen scurt şi de investiţiile străine directe. (...) Dacă se utilizează aceleaşi presupuneri pentru toate statele, golul de finanţare pentru România este la un nivel ridicat\", a mai spus Gill. Referitor la deficitul bugetar din acest an al României, BM estimează: \"Situaţia României este destul de dramatică în grafice (care arată un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2008 şi de 7,5% din PIB în 2009 - n.r.), dar noul program de guvernare prevede un deficit de 2% din PIB ce trebuie confirmat de realitate\", a spus economistul BM Erika Jorgensen. Totodată, BM a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României din acest an, de la 3,2% la 0-2%, în contextul perspectivelor pesimiste privind statele din regiune, a precizat Jorgensen.