Rusia se îndreaptă spre o nouă eră de confruntare cu Occidentul după demonstraţia de forţă din Crimeea a preşedintelui Putin, care refuză ordinea post-sovietică a ultimului sfert de secol. Luând Crimeea Ucrainei, preşedintele Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei. Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri aici sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone din Ucraina, R. Moldova sau Belarus şi Kazahstan. Discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a restaura puterea ţării sale. Primii pe care i-a luat în colimator au fost miliardarii ruşi, pe care i-a somat să plătească taxe şi impozite în patria mamă şi nu în ţările care se pregătesc să impună sancţiuni Rusiei. Printre cei care au încercat să se opună planurilor de anexare a Crimeei au fost tehnocraţi şi oameni de afaceri ruşi cărora, însă, liderul de la Kremlin a ţinut acum să le readucă aminte ce înseamnă patriotismul.

RISCURI PENTRU TOŢI Economia Rusiei, deja fragilă, ar putea intra în recesiune odată cu retragerea capitalurilor străine, a avertizat firma de cercetare Capital Economics. Declinul ar putea fi şi mai puternic dacă UE şi SUA adoptă sancţiuni mai dure, pe lângă restricţiile la călătorie şi îngheţarea de active în cazul unui număr restrâns de oficiali ruşi şi ucraineni. Oligarhii, băncile şi companiile din Rusia s-au împrumutat masiv, în ultimii ani, în afara ţării, datoria externă totală depăşind 700 miliarde de dolari la sfârşitul lui 2013, potrivit datelor băncii centrale ruse, care evidenţiază riscurile unor sancţiuni mai dure. Faţă de finele anului 2011, soldul datoriei externe a crescut cu aproape 200 de miliarde de dolari. Chiar în această săptămână, compania minieră Metalloinvest anunţa că a obţinut o linie de finanţare a exporturilor de 1,15 miliarde de dolari de la un grup de bănci, printre care cele mai mari trei instituţii de credit din Franţa, Deutsche Bank (Germania), UniCredit (Italia), ING (Olanda), Credit Suisse (Elveţia) şi Bank of Tokyo Mitsubishi (Japonia). Metalloinvest este controlată de miliardarul Alişer Usmanov, cel mai bogat om din Rusia şi un apropiat al preşedintelui Putin.

UE va acţiona, probabil, extrem de precaut în privinţa impunerii de sancţiuni, care ar avea impact economic negativ puternic. În comparaţie cu SUA, Rusia are relaţii comerciale şi de investiţii mult mai strânse cu Europa. Riscurile creditorilor Rusiei sunt deja în creştere din cauza încetinirii puternice a economiei. Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, creditele acordate de băncile din Europa în Rusia se situau la 184 miliarde de dolari în luna septembrie. Instituţiile de credit americane au o expunere de 37 de miliarde de dolari. Dintre băncile europene, cele din Franţa au împrumutat cel mai mult în Rusia, cu 51 miliarde de dolari, urmate de cele din Italia - cu 29 miliarde de dolari, Germania - cu 24 miliarde de dolari, Marea Britanie - cu 19 miliarde de dolari şi Olanda - cu 18 miliarde de dolari.

Unele ţări, precum Grecia, Finlanda sau Bulgaria, sunt dependente de gazele ruseşti. Franţa nu vrea să piardă contractul de vânzare a două nave militare Mistral către armata rusă. În această ultimă eventualitate, „trebuie să ne asigurăm că impactul lor va fi împărţit echitabil între ţările europene”, afirmă un oficial francez citat de AFP. La rândul ei, Marea Britanie se teme că societăţile ruse ar putea părăsi City-ul londonez. Germania, la rândul său mare importatoare de gaze ruseşti, a suspendat deocamdată un important contract militar cu Rusia.

PRODUCĂTORI AFECTAŢI DIRECT Renault şi KIA ar avea cel mai mult de suferit dintre toţi marii producători auto, în cazul în care statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni mai dure. Rusia a reprezentat anul trecut 8% din totalul vânzărilor Renault, excluzând brandurile ruseşti, cel mai ridicat procentaj în rândul companiilor auto străine. Pe poziţia a doua se află compania sud-coreeană KIA, cu 7,2% din vânzări pe piaţa din Rusia, iar locul al treilea este ocupat de Hyundai, cu 3,8%. Piaţa auto din Rusia a scăzut cu 4% în primele două luni ale anului, după ce anul trecut a consemnat o contracţie de 5,5%, la 2,78 milioane de unităţi. Capacitatea unor producători auto cu fabrici în Rusia, precum Renault, de a rezista unui embargo ar depinde de măsura în care componentele necesare sunt produse local, situaţie în care ar evita diferenţele de curs valutar şi perturbările de aprovizionare.