Valoarea facturilor restante din economie a crescut semnificativ, în ultimii ani, şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor (MFP) şi Registrul Comerțului (ONRC). Cele mai multe facturi neachitate au peste un an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%). Industria prelucrătoare este domeniul cel mai riscant din acest punct de vedere, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei, urmată de comerţ (12,7 miliarde lei) şi de utilităţi (apă, gaze, curent și energie termică, cu 8,3 miliarde lei). Clasamentul este completat de construcţii (cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei), agricultură şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (fiecare cu peste două miliarde lei). „Potrivit datelor statistice, din perspectiva acumulării de facturi restante, cea mai îngrijorătoare evoluție este în sectorul utilităților, unde valoarea s-a dublat, de la 3,8 miliarde lei în 2010 la 8,3 miliarde lei în 2015. În comerț, construcții și HoReCa, situația a rămas stabilă, în ultimii cinci ani“, spun experții de la KeysFin. Dacă vorbim despre numărul de companii cu facturi restante, cel mai dificil sector este comerţul, unde 27.243 de firme sunt într-o astfel de situaţie; urmează industria prelucrătoare (9.196 de firme), sectorul construcţiilor (8.511), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.493), transporturile şi depozitarea (5.038), hotelurile şi restaurantele (4.289).

UNDE ȘI CÂT Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor sunt în zonele în care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar. Astfel, încasarea creanţelor se face cel mai greu în Mehedinţi (210 zile); urmează Buzău (198 de zile), Teleorman (190 de zile), Hunedoara şi Constanţa (115 zile fiecare) şi Bihor (114 zile). Bucureştiul se află undeva la mijlocul clasamentului, cu 103 zile, în scădere de la 116 în urmă cu cinci ani. „Interesant este că, deşi se află pe unele dintre ultimele locuri în clasamentul valorii facturilor restante, asigurările şi intermedierile financiare apar în prim-plan când vine vorba despre perioada medie de plată a datoriilor şi de încasare a creanţelor. Să încasezi o factură în acest sector necesită, în medie, 372 de zile, iar plata datoriilor se face, în medie, la 399 de zile. Însă cel mai riscant domeniu, din acest punct de vedere, este cel al tranzacţiilor imobiliare, unde plăţile ajung chiar şi la 1.159 de zile, iar încasările - la 354 de zile. La polul opus, domenii cu o bună disciplină financiară, în care banii circulă mai repede, sunt organizarea de spectacole (47 de zile la încasarea creanţelor şi 130 la plata datoriilor) şi comerţul (cu o medie de 67 de zile la încasare şi 125 la plată“, mai spun cei de la KeysFin.

TOT MAI RĂU În 2017, situaţia tinde să se agraveze, şi nu numai prin prisma întârzierii încasării creanţelor şi plăţii datoriilor, avertizează specialiștii - „Potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea sumelor refuzate la plată a crescut cu 63%, în primul trimestru din 2017, faţă de perioada similară din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei. Datele oficiale arată că, deşi numărul incidentelor de plată a scăzut în ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingând 98.000 lei/instrument de plată în 2015, față de 69.000 în 2014. Cel mai frecvent motiv de refuz la plată a fost lipsa totală sau parțială de disponibil în cont (63%)“. Și, conform European Payment Report 2016, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în 2017, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raportul comunitar. În Bulgaria, percepţia este mai bună (31%). În Polonia, indicatorul se află la 16%, iar în Ungaria la 3%. Pentru economia românească, experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată; urmează dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).