NE TREBUIE DISCIPLINĂ! Creşterea economică a României va rămâne sub potenţial până în 2016, spune consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Lucian Croitoru. „În trimestrul III din 2012, suntem cu 5% sub potenţial. În 2000, România avea o rată de creştere posibilă de 2%, care a urcat ulterior la 8%, iar acum a revenit iarăşi la 2%. Economia ar putea creşte aşa, cu două procente anual, dar asta nu înseamnă că îşi va atinge potenţialul, ceea ce afectează inflaţia şi şomajul. Economia Europei operează mult sub potenţial, la fel şi cea a Statelor Unite ale Americii. Economia României nu are cum să reacţioneze”, explică Croitoru, precizând că, din 2009 şi până în prezent, ţara noastră a pierdut anual un extra-PIB potenţial de 1,1 miliarde euro. Pe de altă parte, Croitoru îndeamnă la o disciplină fiscală mai mare, pentru a putea lua capital din străinătate: „Aţi văzut câţi bani sunt în Europa? Dacă eşti disciplinat, banii vor veni la tine mai devreme sau mai târziu”. Un lucru este clar. România va înregistra în acest an o creştere economică modestă, sub 1% (cel mai probabil 0,5%, după cum estimează analiştii), influenţată în special de factori externi şi de evoluţia slabă din agricultură. Pentru la anul însă avem nevoie de o accelerare a reformelor şi de un focus mai puternic pe investiţii, spune vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), Mihai Tănăsescu. „Este nevoie de reforme structurale la nivelul companiilor de stat, dar şi de restructurări în domenii-cheie precum învăţământul, sănătatea şi sistemul de pensii. Şi administraţia trebuie reformată, pentru a fi capabilă să atragă cât mai multe fonduri europene. Creşterea economică nu se face decât prin investiţii”, explică Tănăsescu, care este convins că România va fi pe plus, în 2013, întrucât „potenţialul ţării este enorm”.

RELAŢIA CU FMI, IMPORTANTĂ În acest context, ideal pentru noi ar fi ca noul acord care va fi încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie o linie flexibilă de credit, spune Lucian Croitoru. Practic, asta înseamnă că intrăm într-un nou acord pentru că vrem. „România a făcut suficiente progrese după primul acord, cel de tip stand-by, şi ar merita o linie flexibilă de credit”, punctează consilierul guvernatorului BNR. Şi vicepreşedintele BEI, Mihai Tănăsescu, de altfel fost reprezentant al României la FMI, este de părere că „un nou parteneriat cu Fondul, după finalizarea acordului curent, este un lucru foarte important pentru ţara noastră”: „Relaţia cu FMI este un parteneriat de lungă durată şi are un scop foarte important - reluarea creşterii, reducerea şomajului şi, nu în ultimul rând, creşterea competitivităţii”.