Oraşele şi statele americane şi-au restrâns dramatic cheltuielile cu infra­structura, de la autostrăzi la sisteme de canalizare şi staţii de poliţie, ceea ce apasă greu asupra creşterii economiei americane, scrie ”The Wall Street Journal”. O astfel de austeritate din partea Guvernului este neobişnuită, pentru că acesta este al optulea an de expansiune economică, şi reprezintă un obstacol în calea creşterii, chiar în vremuri în care cele mai puternice efecte negative ale crizei industriei energetice şi aprecierii dolarului se atenuează. Guvernele statale şi administraţiile locale au cheltuit 248,47 miliarde de dolari pe construcţii în august, cel mai scăzut nivel din martie 2014, în scădere cu aproape 11% faţă de vârful recent de la mijlocul anului trecut. Declinul a încetinit creşterea PIB în această primăvară şi ar putea pune din nou presiune asupra creşterii în trimestrul al treilea.

Multe guverne locale nu au trecut încă peste recesiune şi scăderile dra­matice de venituri fiscale asociate aces­teia. La sfârşitul anului trecut, veniturile fiscale ajustate la inflaţie erau mai scă­zute în 21 de state, comparativ cu vârful de dinaintea sau din timpul rece­siunii, potrivit Pew Charitable Trusts. Iar situaţia nu pare să se îmbună­tăţească. Declinul veniturilor reduce capa­citatea guvernelor de stat şi locale de a se împrumuta pentru proiecte majore. O astfel de situaţie a determinat statul Connecticut să anuleze sau să amâne vânzarea de obligaţiuni de aproximativ 1 miliard de dolari, la începutul acestui an. Prin lege, statul are o limită a datoriilor legată de nivelul taxelor colectate, iar reducerile sunt necesare când limita nu poate fi majorată. Odată cu scăderea veniturilor fiscale cresc costurile legate de servicile medicale pentru angajaţii publici şi pensii, multe state nemaiavând astfel prea multe opţiuni legate de utilizarea dolarilor din taxe.

În primele opt luni ale acestui an, cheltuielile pe construcţii ale guvernelor de stat şi locale au scăzut cu 1,4% faţă de anul trecut, în timp ce cheltuielile guvernului federal au rămas neschim­bate, iar cele ale sectorului privat au avansat cu 7%. Reducerea cheltuielilor guvernelor ar putea afecta creşterea economică a SUA în general, spun economiştii.