România se află pe locul cinci în Europa în funcţie de ponderea economiei subterane în Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, după Letonia, Estonia, Bulgaria şi Croaţia, potrivit unui studiu Visa Europe, realizat de către compania de consultanţă AT Kearney şi Fredrich Schneider. Studiul analizează structura şi impactul economiei subterane şi evaluează rolul pe care îl pot avea plăţile electronice în reducerea acesteia. Economia subterană din România a repezentat 33% din PIB în 2008, respectiv 46 miliarde euro. Statele membre ale Uniunii Europene care deţin cote mai ridicate ale economiei subterane în PIB sînt Letonia şi Bulgaria, cu rate de 36%, şi Estonia şi Croaţia, cu 35%. „Din cauza prezenţei extinse în cadrul economiei, măsurile tradiţionale de contracarare a economiei subterane nu mai sînt suficiente. Prin combaterea unuia dintre factorii care încurajează economia gri, şi anume legătura dintre numerar şi economia gri, guvernul poate reduce economia subterană cu 10%, pînă la 15%, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro”, se arată într-un comunicat al Visa. România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor. În producţie, construcţii, comerţ (distribuţie, dar şi retail), economia subterană depăşeşte o treime din contribuţia la PIB a sectorului, dar aceasta este mult mai extinsă în alte domenii precum transport, hoteluri sau restaurante. „Cazurile tipice ţin de deţinerea mai multor locuri de muncă, dintre care o parte sînt la negru, larga răspîndire a muncii şi plăţii la negru în domeniul serviciilor: de la zugrăvit, îngrijirea copiilor, meditaţii şcolare, servicii medicale, mergînd pînă la dezvoltarea de pagini web. De regulă, în aceste domenii, majoritatea salariilor sînt plătite în numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staţiunile de pe litoral, în staţiunile montane, cît şi în Deltă”, se mai arată în comunicat. Studiul mai arată că România prezintă o serie de caracteristici specifice care încurajează dimensiunea şi sfera de aplicare a economiei subterane, printre care nivelul ridicat al contribuţiilor sociale plătite de angajator şi de angajat, cadrul legislativ complex şi instabil care îngreunează plata impozitelor, angajările la negru din cauza ratei ridicate a şomajului din perioada de tranziţie, menţinerea agriculturii de subzistenţă, lucrători slab calificaţi şi, în consecinţă, o răspîndire largă a sărăciei şi a salariilor mici, precum şi numărul mare de IMM-uri implicate în economia subterană. Pe de altă parte, economia bazată pe cash favorizează economia subterană, întrucît plăţile în numerar reprezintă soluţia cea mai la îndemînă pentru păstrarea anonimităţii tranzacţiilor, conform studiului Visa. În plus, concluziile studiului confirmă că există o legătură strînsă între prevalenţa plăţilor în cash şi mărimea economiei subterane dintr-o ţară. Economiile cu un număr redus de plăţi electronice pe cap de locuitor, cum este şi România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de ţările unde plăţile electronice sînt mult mai răspîndite, cum ar fi Marea Britanie şi Austria. De asemenea, gradul redus de bancarizare din România favorizează economia subterană, potrivit studiului. „Puţin peste jumătate din populaţia României deţine conturi bancare, lucru care plasează România în partea superioară a clasamentului. În plus, în România se înregistrează cea mai ridicată pondere a salariilor plătite „în plic”, în comparaţie cu restul ţărilor europene - 23% din populaţie. Chiar şi în cazul salariilor plătite pe card, majoritatea posesorilor de carduri retrag întregul salariu de la bancomat şi efectuează plăţile în numerar. În concluzie, cardurile sînt folosite de cele mai multe ori pentru retragerea de numerar, nu pentru tranzacţii la comercianţi”, mai arată studiul. Economia subterană are o valoare estimată la 2.100 miliarde euro la nivelul Europei, respectiv 16% din PIB, şi reprezintă între 10% din PIB în Marea Britanie şi aproape 40% în unele ţări din Europa Centrală şi de Est.