TOPUL CELOR MAI PROBABILE FALIMENTE Duminică, 17 iunie. O zi care ar putea rămâne de tristă amintire dacă rezultatul alegerilor din Grecia nu aduce stabilitate. Ieşirea Greciei din zona euro ar avea urmări catastrofale, inclusiv pentru România, ţară în care bancherii eleni au o prezenţă semnificativă. După ieşirea din zona euro n-ar mai fi mult până la faliment şi, mai rău, n-ar fi nici ceva surprinzător, nici ceva nou. Grecia, o ţară în care evaziunea fiscală ocupă peste 15% din PIB, fiind dusă deja la rang de artă, nu se află la primul faliment - cândva în secolul IV, ţara a intrat în incapacitate de plată, după ce n-a putut rambursa un credit luat de la templu. Au mai urmat alte câteva falimente, de-a lungul vremii, aşa că lumea este obişnuită. UE, pe de altă parte, nu este, mai ales că mai multe ţări de pe bătrânul continent, între care şi România, se află în topul 20 al falimentului (posibil), compilat recent de publicaţia Business Insider. Pe primul loc în top - Grecia, evident, al cărei CDS (Credit Default Swap, asigurarea împotriva falimentului, plătită de creditori) a ajuns la peste 7.000 puncte, un nivel de-a dreptul ştiinţifico-fantastic, calculat doar de dragul statisticii, întrucât a depăşit de mult un nivel rezonabil. Locul 2 - Argentina, cu un CDS de 1.183 puncte, care serveşte drept memento pentru criza care a făcut ravagii în America Latină, cu mult înainte de anul fatidic 2008. În acest clasament, România ocupă poziţia a 14-a, cu un CDS de 467,7 puncte, în scădere cu 0,20% faţă de începutul anului. Ţara noastră stă cât de cât bine, întrecând ţări cu pretenţii mai mari, precum Portugalia, Egipt, Irlanda, Ungaria, Croaţia, Spania sau Italia, dar în niciun caz la fel de bine ca Germania, Danemarca sau Statele Unite ale Americii, care, potrivit analiştilor, nu vor intra niciodată în faliment.

CUM SE ŞTERG DATORII DEGEABA Pe de altă parte, nici ceea ce se întâmplă acum în zona euro nu reuşeşte să calmeze investitorii. Ajutorul financiar de 100 miliarde euro, acordat pentru băncile din Spania (deja botezat Spailout, de la Spania şi „bailout”), a băgat teama în economişti. „Nu va funcţiona, întrucât este economie voodoo, în care statul spaniol şi băncile continuă cercul vicios al susţinerii reciproce”, spune economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, citat de EUobserver. Banii se învârt, datoriile se şterg, fără ca cineva să producă ceva. Este întocmai ca-n celebra caricatură despre ştergerea datoriilor Greciei: un turist german lasă o bancnotă de 100 euro la recepţia unui mic motel din Atena şi pleacă să inspecteze camerele. Hotelierul ia banii, fuge la măcelărie şi îşi plăteşte datoria faţă de patron. Măcelarul ia banii şi se duce la ferma din apropiere şi îşi achită datoria faţă de furnizorul de carne. La rândul său, fermierul dă cei 100 euro mai departe, unei prostituate faţă de care rămăsese dator. La final, prostituata vine la hotelier şi îi dă cei 100 euro, întrucât închiriase mai demult o cameră, pe datorie. Turistul german revine, îşi ia banii şi pleacă. Nu s-a făcut nimic, dar toată lumea a scăpat de datorii. Tocmai de aceea, România trebuie să păşească extrem de atent, pentru că, odată căzuţi în groapa euro (dacă va mai exista aşa ceva în 2015 - 2016), nu ne va mai salva nimeni.