FRUNTAŞI vs LOOSERI În urmă cu câteva zile, reprezentanţii FMI, veniţi în România pentru o nouă inspecţie, transmiteau autorităţilor române că atragerea fondurilor europene s-a îmbunătăţit, dar că rămâne în continuare la un nivel foarte scăzut. Cui aparţine vina? În niciun caz autorităţilor locale. Prin toamna lui 2011, când criza financiară lovea în plin românii, premierul de la acea dată, Emil Boc, vorbea de ineficienţa autorităţilor locale în a atrage banii europeni. Afirmaţiile sale nu aveau niciun fel de legătură cu realitatea, sau erau mai degrabă făcute pentru a acoperi incompetenţa miniştrilor pe care îi coordona din postura sa de premier. Acesta a fost unul din motivele pentru care Boc cerea regionalizarea şi desfiinţarea judeţelor, demers care în cele din urmă a fost oprit. O analiză competentă a situaţiei fondurilor europene ne arată că banii alocaţi autorităţilor locale şi judeţene s-au cam terminat, existând proiecte depuse care nu mai aveau de unde să primească finanţare. În acelaşi timp, din banii pe care îi aveau la dispoziţie, ministerele lui Boc nu reuşiseră să ia decât 4%. În aceste condiţii, preşedinţii Consiliilor Judeţene din România, indiferent de culoarea politică, au cerut în nenumărate rânduri Guvernului de atunci reorientarea banilor nefolosiţi de ministere către autorităţile locale, care aveau mii de proiecte eligibile, dar nefinanţabile.

COFINANŢĂRI Judeţul Constanţa este printre primele, dacă nu chiar primul judeţ din ţară în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. La sfârşitul anului 2011, Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a adoptat o hotărâre privind contractarea unei linii de finanţare pentru proiectele de investiţii finanţate din fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro. „Aceşti bani vor fi folosiţi doar pentru proiectele europene. De fapt, noi avem la dispoziţie aceste 10 milioane de euro, din care luăm doar atât cât ne trebuie. CJC va plăti dobânzile aferente doar pentru banii pe care îi trage din acest împrumut”, declara, la sfârşitul anului 2011, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. Cum împrumutul a fost obţinut destul de târziu, pentru unele proiecte s-au înregistrat economii faţă de sumele propuse a fi cheltuite. În aceste condiţii, s-a luat decizia redistribuirii banilor economisiţi. De exemplu, pentru proiectul de reabilitare a DJ 228 între Nazarcea şi Ovidiu s-au economist peste 10 milioane de lei. Şi la proiectul de reabilitare şi dotare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Techirghiol, Corp C, s-au economisit aproximativ 2 milioane de lei. La proiectul HIPERB, Muzeul secolului XXI pentru turiştii din Constanţa, s-au economisit peste 2 milioane de lei. Toate aceste sume vor fi direcţionate către alte proiecte aflate în diferite faze de implementare. Proiectul de reabilitare şi dotare a ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Judeţean-Policlinica 2 va primi în plus 2 milioane de lei, faţă de suma alocată iniţial. Proiectul de reabilitare a Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani va fi suplimentat cu peste 2,5 milioane de lei. „Proiectul aprobat vineri de consilieri este de fapt o prezentare a stadiului proiectelor finanţate cu bani europeni. Linia de împrumut pe care am accesat-o s-a dovedit a fi extrem de utilă, pentru că avem bani pentru a cofinanţa o serie de proiecte extrem de importante pentru locuitorii judeţului”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu.