De Ziua Internaţională a Mării Negre, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) atrage atenţia tuturor factorilor responsabili că ecosistemul Mării Negre se află într-un echilibru fragil. Deşi se află într-un uşor, dar continuu proces de refacere, ecosistemul marin poate deveni vulnerabil la persistenţa sau creşterea impactului antropic, la accidentele ecologice, dar şi la efectele schimbărilor climatice globale. Calitatea apei Mării Negre este influenţată direct de calitatea apelor fluviului Dunărea, dar în mod special de poluarea provocată în zona costieră datorată degradării continue a calităţii apei Mării Negre, începută încă din anii ’60, cînd, în loc să se construiască staţii de epurare, s-a procedat la evacuări directe, prin conducte de evacuare care ajungeau pînă la o distanţă de 100-200 m de mare. Marea Neagră este supusă în continuare, în zona litoralului românesc, unui proces de poluare, ca urmare a poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cît şi prin activitatea portuară intensă. Lipsa staţiilor de epurare, în special în zona aglomerărilor urbane, contribuie la creşterea concentraţiilor de nutrienţi, cît şi la încărcarea organică puternică a principalilor afluenţi care se resimt şi în calitatea apei Dunării şi implicit a Mării Negre; ca o consecinţă a creşterii concentraţiilor de nutrienţi, cît şi datorită unor repetării unor fenomene mai puţin cunoscute (upwelling), s-a accentuat fenomenul de înflorire algală. În 2007, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral (DADL) a colectat cea mai mare cantitate de alge din ultimii ani, respectiv 39.000 m³. Poluarea cu hidrocarburi continuă să-şi menţină caracterul cronic, datorită transportului naval care produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări ilegale de la nave (ape de santină şi hidrocarburi) sau accidental, datorită deficienţelor în exploatare, în fiecare an, Marea Neagră fiind traversată de peste 50.000 de nave. Mai mult, exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării Negre, industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave, rămîn activităţi potenţial poluatoare în bazinul Dunării şi în Marea Neagră. Bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avîndu-l construcţiile hidrotehnice. Datorită activităţilor antropice, s-a înregistrat un declin al stocurilor comerciale de peşti. De Ziua Internaţională a Mării Negre şi în cadrul campaniei „Să păstrăm apele curate!”, ANAR - DADL face un apel ferm la respectarea regimului ariilor marine protejate (peste 71% din lungimea litoralului românesc), concomitent cu urgentarea investiţiilor în staţiile de epurare. De asemenea, sînt necesare controale sistematice pentru protecţia resurselor marine şi costiere, combaterea poluărilor accidentale, precum şi revizuirea condiţiilor de igienă a plajelor.