EFECTE IREVERSIBILE Schimbările climatice, creşterea populaţiei mondiale şi pagubele provocate mediului înconjurător ar putea conduce la prăbuşirea ecosistemului planetei noastre în câteva generaţii, avertizează un grup de cercetători. Pe baza investigaţiilor a 22 de experţi, se crede că punctul fără de întoarcere în care schimbările ireversibile din biosferă pot avea efecte catastrofale asupra umanităţii ar putea surveni într-un secol. Această avertizare, publicată cu zece zile înaintea Summit-ului Rio+20 consacrat dezvoltării durabile, contrastează cu opinia generală a cercetătorilor, care estimează că prăbuşirea ecosistemului nostru va fi progresivă şi s-ar putea produce peste mai multe secole, în ciuda stării precare a mediului planetei noastre. Summit-ul se va desfăşura în perioada 20-22 iunie, la Rio.

Studiul face o analiză comparativă a evoluţiei impactului asupra mediului înconjurător pe parcursul istoriei, până în zilele noastre. Factorii luaţi în calcul în analiza situaţiei actuale includ creşterea populaţiei mondiale, care ar urma să ajungă la 9,3 miliarde până în anul 2050 şi încălzirea climei cu peste 2 grade faţă de epoca preindustrială, acestea fiind şi obiectivele fixate în urma Summit-ului de la Copenhaga din anul 2010. Atunci când între 50% şi 90% din ecosisteme sunt alterate, ansamblul reţelei ecosistemelor riscă să intre în colaps, într-o nouă stare caracterizată în special prin extincţia speciilor. Iar atunci când se produce o astfel de schimbare, de obicei este ireversibilă.

STOP RISIPA! Pentru a hrăni populaţia mondială actuală, 43% din terenurile utilizabile au fost convertite în terenuri agricole sau în zone locuibile. Dacă tendinţa actuală va continua, jumătate din ecosisteme vor fi alterate până în anul 2025, ceea ce reprezintă un prag dincolo de care aprovizionarea cu alimente a populaţiei mondiale va fi ameninţată, întrucât regiunile agricole nu vor mai putea asigura o producţie suficientă şi nici o creştere corespunzătoare a şeptelului. Lipsa de cunoştinţe suficiente asupra acestui punct fără de întoarcere nu permite realizarea de previziuni precise, subliniază cercetătorii, care vorbesc despre o marjă de eroare în timp, ce corespunde câtorva generaţii, după cum explică autorul principal al studiului, Anthony Barnosky. Studiul concluzionează că prăbuşirea ecosistemului nu este inevitabilă, printre soluţiile ce ar putea opri această evoluţie evocându-se renunţarea la modelele de creştere nedurabilă şi la risipirea resurselor naturale.

MAI SUNT MULTE DE FĂCUT Al cincilea raport al Programului ONU pentru Mediu referitor la viitorul ecologic al planetei, Geo-5, arată că din cele 90 de obiective considerate prioritare de statele membre ONU, numai patru au înregistrat progrese semnificative. Printre acestea se află eliminarea substanţelor ce afectează stratul de ozon, în vederea prevenirii a milioane de cazuri de cataractă până în 2100 şi a milioane de cazuri de cancer de piele până în 2050, precum şi eliminarea plumbului din carburanţi. Dar, în continuare, peste 600 de milioane de persoane nu vor avea acces la apă potabilă până în 2015, deşi lucrurile s-au mai îmbunătăţit în acest sens, iar alte 2,5 miliarde de oameni nu vor avea acces la medicamente.

S-au înregistrat şi progrese în reducerea poluării marine, care rămâne, totuşi, la un nivel dramatic. Creşterea acidităţii apelor marine a provocat o degradare a recifelor de corali cu un nivel de 38% începând din 1980, a căror supravieţuire este ameninţată cu dispariţia, până în 2050. Scurgerile de petrol în mare s-au diminuat în ultimii 20 de ani. Progrese minore sau aproape de zero s-au înregistrat în 24 de obiective, printre care emisiile de gaze cu efect de seră, ce s-ar putea dubla în următorii 50 de ani, odată cu creşterea temperaturii medii cu peste 3 grade. Pentru o creştere a temperaturii de 2,5 grade, costul economic este de circa 1-2% din PIB.