Ieri, de exemplu, "The Times" reitera în paginile publicaţiei sale: "Ipoteza ca România şi Bulgaria să urmeze acelaşi parcurs în UE ca Spania sau Irlanda ar putea fi prea optimistă, deoarece aceşti noi membri sînt mult mai săraci decît cele două state europene la momentul aderării. Chiar dacă UE îşi menţine dorinţa de a furniza ajutoare financiare, acestea trebuie să ajungă la mai mulţi beneficiari". În opinia autorului articolului publicat în "The Times", atracţia modelului este evidentă pentru România şi Bulgaria: "Cînd Spania a intrat în UE, în 1986 (în acelaşi timp cu Portugalia), economia ei pe cap de locuitor era de 70% din media comunitară. 10 ani mai tîrziu, cînd UE a inclus Austria, Finlanda şi Suedia, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor era în continuare de două treimi din cel al celor 15 membri ai Uniunii (12.400 de euro, comparativ cu 18.900 de euro în UE)". Transformarea cu adevărat dramatică a avut loc începînd cu ultimul deceniu. PIB-ul Spaniei este acum la 80% din cel al primilor 15 membri şi proiecţia este de 27.600 de euro pe cap de locuitor, în 2006. Însă Irlanda a depăşit această performanţă, cu un PIB de 40.900 de euro, surclasînd Marea Britanie, care are un PIB de 31.200 euro. România şi Bulgaria sînt cu mult în urmă, PIB ajungînd la a şasea parte din media celor 15 membri UE. Acesta reprezintă un stadiu inferior faţă de Spania la momentul aderării. "The Times" atrage atenţia că acesta ar fi şi motivul pentru care unii români şi bulgari au ales să plece în Spania pentru a găsi un loc de muncă.

"Liberation": Integrarea României şi Bulgariei înseamnă corectarea unei greşeli istorice

Editorialiştii francezi de la cotidianul "Liberation" consideră că "aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană constituie corectarea greşelii istorice comise după al II-lea Război Mondial, atunci cînd Europa a permis ocuparea Europei de Est de către Uniunea Sovietică şi ridicarea Cortinei de Fier". În opinia lor, "contrar aparenţelor, aderarea Bulgariei şi României nu este o nouă extindere, ci marchează sfîrşitul valului iniţiat în mai 2004, prin admiterea a opt state din Europa Centrală". Şi pentru a-şi prezenta cît mai bine punctul de vedere, Luca Niculescu, editorialist la "Liberation", ilustrează articolul prezentînd exemplul unui ţăran din România: "Tudor Stănescu locuieşte împreună cu soţia sa. Fiul său lucrează la uzina de automobile Dacia, în timp ce fiica munceşte ca menajeră în Italia. Cu ajutorul banilor trimişi de ea, familia a reuşit să îşi cumpere un televizor color şi un frigider. «Nu avem nevoie de altceva», explică ţăranul, care îşi lucrează pămîntul cu un cal şi o căruţă. Potrivit Ministerului român al Agriculturii, în România există 4 milioane de ferme ca cea deţintă de Tudor Stănescu, practicînd o agricultură de subzistenţă. Suprafaţa medie este de 2,5 hectare, de zece ori mai mică decît media europeană". "Liberation" a prezentat şi opinia publică a francezilor faţă de admiterea României şi Bulgariei. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la 20 decembrie, doar 34% dintre cetăţeni sînt de acord cu aderarea celor două state. "Spre deosebire de cazul Tratatului constituţional, respins de francezi în 2005, pe tema extinderii nu există opoziţie între elite şi popor. Liderii de la Paris au fost întotdeauna reticenţi faţă de extindere, preferînd mai degrabă dezvoltarea în profunzime a Uniunii Europene", concluzionează editorialiştii.

"Le Temps": Zonele defavorizate din România, avantajate de aderarea ţării la Uniunea Europeană

În schimb, cotidianul elveţian "Le Temps" crede că "aderarea României la Uniunea Europeană va contribui la dezvoltarea unor regiuni defavorizate, cum ar fi judeţul Hunedoara, unde desfiinţarea minelor de cărbuni a lăsat în urmă mii de şomeri". Redactorii ziarului elveţian dau exemple din diverse zone hunedorene unde oamenii au plecat la muncă în Spania, Italia sau Grecia, după ce minele închise au lăsat pe drumuri mii de oameni. "Într-o ţară supranumită «tigrul din Balcani», datorită creşterii economice de 8,6%, totul este posibil. Mai ales aici, în judeţul Hunedoara, una dintre regiunile cele mai urbanizate din România. La doar cîţiva kilometri, împăratul roman Traian îl învingea pe Decebal în anul 106. Este evenimentul fondator al naţiunii române", remarcă jurnaliştii elveţieni. "Sîntem singurul popor care elogiem atît cuceritorii, cît şi regele învins", se amuză Mircea Ioan Molot, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. "Este dovada că ne putem descurca în Europa. Pe termen scurt, cred că românii vor fi decepţionaţi, pentru că trebuie să ne schimbăm mentalităţile. Economia noastră va avea de suferit, mai ales din cauza noilor reguli concurenţiale şi de pe piaţa muncii. Dar, pe termen lung, sînt optimist", subliniază Molot. "Deva, oraş cu 70.000 de locuitori, nu are timp pentru regrete. Noi cartiere, noi ramuri industriale, noi companii, Honda, Volvo, o fabrică de încălţăminte italiană, oraşul explodează în toate părţile", observă corespondentul Le Temps.

Presa germană şi austriacă dedică spaţii ample aderării României şi Bulgariei la UE

"În România şi Bulgaria s-ar putea repeta povestea de succes a ultimilor primiţi în UE", titrează publicaţia berlineză Die Welt, avertizînd în acelaşi timp asupra riscurilor considerabile pe care investitorii străini nu trebuie să le piardă din vedere. Articolul aduce în discuţie nu doar şansele pe care cele două state le oferă investitorilor, ci şi cîteva dintre problemele pe care acestea le mai au de depăşit. Publicaţia precizează că puterea de cumpărarea pe cap de locuitor în România şi Bulgaria nu atinge în prezent decît circa o treime din media UE. Cotidianul vienez "Die Presse" publică în ediţia online de ieri un articol consacrat noilor membri ai UE, care pune accentul pe deosebirile dintre cele două ţări, în special aşa cum sînt percepute de români şi bulgari. "Bulgaria şi România sînt despărţite nu doar de Dunăre, ci şi de scepticism", afirmă publicaţia. Presa de limba germană a abordat subiectul aderării României şi Bulgariei la UE încă din cea de-a doua zi a noului an. Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat, marţi, că primirea celor două ţări este un proces de durată, îndatoririle ce le revin Sofiei şi Bucureştiului fiind dificile. Între dificultăţile majore nu figurează însă sincronizarea economică a celor două noi membre, ci combaterea corupţiei, precizează publicaţia. Neue Ossnabruecker Zeitung afirmă că în vestul Europei persistă unele reticenţe şi întrebarea dacă nava europeană, avînd la bord acum 27 de pasageri, nu va intra la apă. "În cele din urmă, primirea României şi Bulgariei ar putea fi profitabilă pentru toţi", conchide publicaţia. Totuşi, potrivit publicaţiei Landeszeitung, revenirea României şi Bulgariei în Casa Europa nu este primită cu prea mare bucurie, mai ales în saloanele feudale ale vechilor europeni.