Cu prilejul aniversării a 2050 de ani de la naşterea marelui poet latin exilat la Tomis, Publius Ovidius Naso, la editura „Nelinişti metafizice” din Constanţa a ieşit de sub tipar, recent, cel de-al doilea volum din seria de opere complete ovidiene, „Metamorphoses” („Metamorfozele”). Volumul, în limba latină, este tehnoredactat şi postfaţat de scriitorul Constantin Lămureanu şi a apărut prin grija lui Aiserin Nebi. Editura constănţeană a mai publicat, în luna noiembrie a anului trecut, lucrarea „Tristia” („Tristele”), operă poetică în cinci volume, prin care Ovidius îşi exprimă lamentaţiile, durerea, spaima în faţa mizeriei şi a traumei exilului în oraşul antic Tomis, la ţărmul Mării Negre (Pontus Euxin) şi a dorului său faţă de Roma mult iubită. Pînă pe data de 21 martie, editura „Nelinişti metafizice” urmează să ofere Constanţei întreaga operă ovidiană, încasetată în ediţie de colecţie, mai ales că anul acesta se împlinesc 2000 de ani de la începerea exilului ovidian la Tomis.

Vasta erudiţie a poetului în materie de mituri şi legende apare în marele poem „Metamorfozele”, una din capodoperele literaturii antice. Începînd cu prima şi cea mai grandioasă metamorfoză - creaţia lumii, din materia primordială - poetul narează aproximativ 240 de legende de oameni preschimbaţi în alte făpturi, în plante, flori, arbori, constelaţii. Sensuri de profundă şi caldă umanitate străbat cele mai cunoscute episoade – ca cel al nimfei care, preschimbată în dafin, mai păstrează urme de suferinţă omenească. Prin această operă, Ovidius a rămas scriitorul antic care, alături de Homer, a exercitat cea mai mare influenţă asupra creaţiilor culturale europene timp de două milenii. „Metamorfozele lui Ovidius sînt nu numai opera prin care, în pofida Bisericii Catolice, miturile antice au intrat definitiv în conştiinţa sfîrşitului de Ev Mediu. Ele umanizează definitiv miturile Greciei Antice şi le pune în relaţie cu soarta Poetului exilat mai apoi”, menţionează scriitorul Constantin Lămureanu, în posfaţa lucrării”.