Nu ştiu altele cum sunt, dar eu, când mă gândesc la trotuarele Constanţei, îmi plâng… flecurile pantofilor. Sau ale sandalelor ori cizmelor, în raport de anotimp. Că este vară fierbinte, iarna geroasă, primăvară ploioasă sau toamnă târzie, un lucru este cert: mersul pe bulevardele, străzile sau aleile municipiului este un act de mare curaj. Mai ales pentru femeile care se încăpăţânează să mai şi poarte tocuri. Când nu-şi rup flecurile în dâmburile rămase pe drum după aşa zisele asfaltări sau în crăpăturile apărute la cel mult o săptămână de la finalizarea lucrărilor de acest fel, sunt obligate să devină campioane la… săritura la groapă.

Acea groapă lăsată de te miri ce regie sau societate care tocmai ce şi-a instalat conductele, ţevile sau firele. Aţi auzit de vreo amendă dată de administraţia publică locală regiei sau societăţii cu pricina craterelor din trotuar? Eu nu! Dacă scapă tefere după săritura la groapă, doamnele şi domnişoarele vor trebui să se antreneze pentru cea de 100 metri garduri. Sau, mai corect spus, săritura de multipli de 100 metri peste maşini. Că doar o alee, o stradă, un bulevard garnisite şi pe un trotuar şi pe celălalt cu autoturisme, nu are mai puţin decât suta olimpică. Aveţi ştiinţă de vreo soluţie găsită de primărie pentru vehiculele parcate aşa, proprietarii neputând, totuşi, să şi le lase pe câmp, la intrare în municipiu? Eu nu şi m-am cam săturat să aud poveşti cu parcări supraetajate, subterane, subacvatice… Să mai aduc aminte şi de slalomul printre nămeţii aruncaţi iarna de utilajele de curăţat zăpada de pe carosabil direct pe mijlocul străzii?

Nu mai spun nimic, dar pentru că am obosit să-l parafrazez pe Richard al III-lea, strigând, zilnic, „Regatul meu pentru un… trotuar“, îi propun actualului primar Decebal Făgădău un experiment: să bată la picior pe tocuri străzile, aleile şi bulevardele municipiului pe care îl păstoreşte. Doar o zi, dar nu în centrul Constanţei. Apoi, poate, va amenda regiile şi societăţile care ciuruiesc trotuarele, va da o palmă peste ceafa lată a asfaltatorilor de duzină şi îşi va pune aparatul de specialitate din subordine să găsească soluţii concrete pentru parcări.

PS. Dacă nu aveţi pantofi cu toc la îndemână, nici o problemă, domnule primar. Promit să vă pun eu la dispoziţie o pereche. Doar să mă anunţaţi din timp, ca să dau o fugă la cizmar, pentru a pune flecuri măcar uneia dintre zecile de perechi pe care le-am distrus - pardon! - au fost distruse de trotuarele municipiului păstorit acum de dumneavoastră.