Sindicatele din Educaţie ameninţă cu proteste, chiar greva generală, nemulţumiţi de diminuarea coeficienţilor de ierarhizare din noua formă a proiectului legii unice a bugetarilor. Liderii sindicatelor din Educaţie au spus, ieri, după discuţiile de la Ministerul Muncii privind grila de salarizare, că vor cere o întîlnire cu premierul Emil Boc pentru a discuta despre ultimele ajustări ale coeficienţilor de ierarhizare. Preşedintele Federaţiei “Spiru Haret”, Gheorghe Isvoranu, consideră că această ultima diminuare a coeficienţilor reprezintă o lipsă de respect faţă de sistemul educaţional, astfel încît cadrele didactice se află în jumătatea inferioară a grilei de salarizare, învăţămîntul preuniversitar situîndu-se la baza piramidei, cu coeficienţi cuprinşi între două şi patru salarii minime pe economie. “Ni s-a spus că avem salarii mai mari decît ar trebui şi au fost diminuate cu 20-25%”, a spus Isvoranu. Potrivit liderilor sindicali, cea mai mare creştere din învăţămînt este, conform noului proiect, de 5% pentru cei cu vechime maximă, iar dacă această ultimă formă va fi aplicată, majoritatea cadrelor didactice vor avea salarii mai mici decît în prezent. Isvoranu a mai spus că este nemulţumit de faptul că reprezentanţii Guvernului au anulat Legea 221 de majorare a salariilor din învăţămînt, dar, în continuare, pentru alte domenii de bugetari există legi speciale, despre care guvernanţii spun că nu pot fi încălcate. Preşedintele Federaţiei “Alma Mater”, Anton Hadăr, a declarat că doar profesorii universitari se află în jumătatea superioară a grilei de salarizare, avînd coeficientul 7,7, restul cadtrelor didactice universitare aflîndu-se în jumătatea inferioară, ceea ce îi nemulţumeşte. “Foarte multe categorii de bugetari sînt afectate de această ultimă ajustare a coeficienţilor, politicul a mai tras un şut educaţiei”, a spus Hadăr. Amintim că, cea mai recentă modificare a coeficienţilor de ierarhizare din proiectul Legii unice de salarizare în sectorul bugetar a fost o reducere de pînă la 25%.

Maximum 4 salarii minime pe economie pentru profesorii preuniversitari

Cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar ar putea cîştiga între 1,6 şi 4 salarii minime pe economie, iar profesorii universitari - între 5,25 salarii minime şi 7,6 salarii minime. „Din calculele făcute de noi rezultă de la anul că vom avea salarii mai mici faţă de cele actuale cu 20%, iar cadrele didactice din sistemul preuniversitar vor avea coeficieţi cuprinşi între 2 şi 4 şi chiar mai mici, adică sîntem la baza piramidei de salarizare. Dacă se majorează salariul minim anul viitor cu 25%, aşa cum a anunţat ministrul Muncii, vom rămîne cu exact aceleaşi salarii. Vom discuta să vedem cum vom reacţiona în perioada următoare”, a mai declarat preşedintele “Spiru Haret”. La rîndul său, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt, Liviu Pop, a precizat că reducerea coeficienţilor din grila de salarizare va afecta 25% din personalul care lucrează în sistemul bugetar. “Cu siguranţă vom asista la acţiuni de protest în următoarea perioadă. Nu putem fi de acord ca angajaţii din învăţămînt să aibă salarii mai mici decît cele din prezent. Vom fi afectaţi chiar dacă nu vor scădea salariile, întrucît veniturile din învăţămînt nu vor mai creşte ani buni pînă se va ajunge să ne încadrăm în noua grilă”, a spus Pop. Astfel, potrivit calculelor sindicaliştilor, veniturile profesorilor de gradul I din învăţămîntul preuniversitar cu toate sporurile incluse, cu o vechime de peste 40 de ani, ar putea fi mai mici cu 6 lei, iar cele ale profesorilor universitari cu o vechime de peste 40 de ani, cu 350 lei. “Este inacceptabil ca Ministerul Muncii să decidă reducerea veniturilor profesorilor cu vechime şi cu toate gradele luate, ce se vor a fi cei mai bine pregătiţi angajaţi din învăţămînt. Pe noii coeficienţi rezultă că noile salarii din grilă ale profesorilor cu gradul I şi o vechime de peste 40 de ani vor fi de 2.460 lei faţă de cele actuale de 3.081 lei. Chiar dacă adăugăm toate sporurile rezultă o scădere a veniturilor cadrelor didactice de 6 lei”, a adăugat Izvoranu. Liderul sindical a mai explicat că cea mai drastică scădere a salariilor se regăseşte pentru profesorii universitari cu peste 40 de ani vechime, aceştia urmînd să cîştige, cu tot cu sporuri, cu 350 lei mai puţin. „Un profesor universitar cîştigă în prezent 6.054 lei şi va ajunge la un venit de 5.700 lei”, a mai spus Izvoranu. Liderul Sindical a adăugat că, pe noua grilă, un profesor debutant cu gradul II va avea un salariu fără sporuri de 960 lei, iar un profesor gradul II cu o vechime de 6-10 ani va avea un salariu de 1.560 lei. Totodată, un învăţător debutant ar putea avea un salariu fără sporuri de 780 lei, iar un asistent universitar debutant ar putea cîştiga cel puţin 1.320 lei. Un conferenţiar universitar ar putea avea un salariu de 3.150 lei, iar un profesor universitar cu 10 ani vechime, de 3.510 lei, a mai spus preşedintele “Spiru Haret”.

Prin restructurarea sistemului bugetar, din 2010 vor creşte salariile celor rămaşi

Prezent la întîlnirea cu sindicaliştii, secretarul de stat în ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a explicat că a fost nevoie de o reducere a coeficienţilor pentru a se putea ajunge în 2014 la un raport de 50% între salariul minim şi salariul mediu pe economie. “Avem o strategie a ierarhiilor care trebuie să fie bazată pe acel raport de 50%. În perioada următoare, finanţarea sistemului depinde de sumele pe care le vom avea alocate în buget. În principiu, creşterile salariale îi vor viza pe cei cu veniturile mici”, a mai declarat el. „În 2010, prin restructurarea sistemului bugetar, se vor majora salariile celor rămaşi în sistem”, a subliniat el. Potrivit lui Mocanu, este posibil ca ultima formă a proiectului de lege trimisă, miercuri, sindicatelor, să fie cea finală, în prezent fiind făcute ultimele calcule. Principiul de bază al acestei legi unice este ca, într-un orizont previzibil, respectiv 2014, raportul dintre salariul minim şi salariul mediu să fie de unu la doi, a mai spus Mocanu.