Sunt deja zeci de ani de când experții în educație avertizează că sistemul românesc de învățământ are carențe grave. S-au încercat tot soiul de artificii și reforme, însă progresele noastre în domeniu sunt insignifiante. Din păcate, România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicată de Comisia Europeană. Potrivit documentului, România rămâne una dintre puținele țări care nu au atins încă niciuna dintre principalele ținte pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, continuă să fie cu mult sub media UE.

Totuși, România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluții privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

-a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioadă analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de țintă de 10% pentru 2020;

-pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioadă 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioadă analizată), față de o medie europeană aproape de țintă de 40% pentru 2020;

-educația și îngrijirea preșcolarilor (vârstă de 4 ani – începutul ciclului primar, perioadă 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste țintă pentru 2020;

-tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioadă 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; țintă UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;

-rată de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioadă 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;

-cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioadă 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% țintă pentru 2020).

Alocarea din PIB

Potrivit portalinvatamant.ro, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte din această fiind reprezentată de cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru perioadă 2008-2011. Cu toate acestea, alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea țintelor pentru 2020. Totuși, persistă unele discrepanțe între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme. „Mă bucur să constat că statele membre depun eforturi susținute pentru a-și îndeplini obiectivele stabilite pentru 2020 în domeniul educației și pentru a permite tinerilor să devină membri implicați în comunitățile noastre – această din urmă activitate este deosebit de încurajatoare, în condițiile în care ne apropiem de alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfășura anul viitor. Sunt mândru că, împreună, am dat un impuls proaspăt acestui obiectiv: mai devreme în cursul acestui an, statele membre au adoptat o Recomandare, pe care eu am prezentat-o, referitoare la promovarea valorilor noastre comune, a educației incluzive și a și a dimensiunii europene a predării în învățământ", a declarat Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport.