LIBERTATE... PROVIZORIE Fostul consultant american Edward Snowden a primit, în sfârşit, documentul care i-a permis să părăsească aeroportul din Moscova, ceea ce s-a şi grăbit să facă. „Tocmai i-am înmânat nişte documente ale Serviciului Federal de Migraţie, care îi vor permite să iasă din zona de tranzit”, anunţa, ieri, avocatul rus Anatoli Kucerena, care susţine că americanul a primit azil temporar în Rusia. Fostul consultant al Agenţiei americane de Securitate Naţională (NSA) se află deocamdată în siguranţă la Moscova şi nu are intenţia de a părăsi teritoriul rus şi a pleca în America Latină, unde trei ţări s-au arătat dispuse să-i ofere refugiu politic, după cum a declarat avocatul său. Edward Snowden ar fi ajuns la concluzia că o călătorie înspre America Latină ar fi foarte nesigură, întrucât SUA ar încerca să-l captureze.

CONTROL ASUPRA FIECĂRUI INTERNAUT Avocatul Kucherena a părut să pregătească opinia publică internaţională pentru o nouă serie de dezvăluiri. Edward Snowden a oferit presei informaţii despre programele secrete ale NSA, înainte de a ajunge la Moscova, pe data de 23 iunie, a precizat acesta. Kremlinul a condiţionat acordarea azilului politic de încetarea oricăror activităţi care ar putea dăuna SUA, condiţie pe care Edward Snowden a acceptat-o. Totuşi, ziarul britanic „The Guardian” a publicat, în ediţia de miercuri, noi dezvăluiri privind programul secret al NSA, cunoscut sub numele de XKeyscore. Programul secret XKeyscore permite supravegherea aproape a tot ceea ce face un utilizator într-o reţea. XKeyscore permite, astfel, supravegherea în timp real a e-mailurilor, căutărilor sau utilizării reţelelor partajate ale unei ţinte date. Programul se bazează pe utilizarea a 500 de servere situate în întreaga lume, inclusiv în Rusia, China sau Venezuela. Contrar altor sisteme de supraveghere, a căror existenţă a fost deja dezvăluită, programul oferă posibilitatea de a acţiona fără a cunoaşte un identificator puternic al unei ţinte, cum ar fi adresa de e-mail a acesteia. XKeyscore permite, de exemplu, să se ajungă la o persoană pornind de la o simplă căutare pe internet. Potrivit documentelor, programul a permis agenţilor americani să captureze peste 300 de terorişti. Cotidianul britanic a precizat, în încheiere, că Edward Snowden le-a predat informaţiile în luna iunie, înainte de a ajunge la Moscova.

CERERI PENTRU DESECRETIZARE Reţeaua socială Twitter a anunţat că solicitările guvernelor din întreaga lume privind informaţii despre utilizatorii săi au crescut cu 40% în prima jumătate a acestui an. S-au formulat în total 1.157 de cereri de informaţii privind conturi de Twitter, 78% provenind din SUA. În 67% dintre cazuri, Twitter a pus la dispoziţia autorităţilor americane informaţiile cerute. Reţeaua de socializare cu sediul la San Francisco, California, a anunţat că cererile erau legate în general de anchete penale, precizând că legea îi interzice să dezvăluie conţinutul informaţiilor reclamate de autorităţi. În prima jumătate a anului 2013, Japonia rămâne a doua pe lista ţărilor care au solicitat cele mai multe informaţii despre utilizatorii site-ului, cu 8% din totalul cererilor.

DOCUMENTE DECLASIFICATE Acest nou raport este întocmit de Twitter în contextul în care dezvăluirile supărătoare ale lui Edward Snowden despre programe de supraveghere a comunicaţiilor de către Guvernul american au afectat internetul şi lumea reţelelor de socializare. Biroul directorului serviciilor americane de informaţii (ODNI), care se confruntă cu o presiune sporită a Congresului, a declasificat o serie de documente secrete, dar urmează să se confrunte cu noi dezvăluiri privind extinderea programelor NSA de supraveghere. Unul dintre documente este autorizaţia Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine (FISC), emisă pe 25 aprilie 2013, care obligă operatorul telefonic Verizon să livreze NSA zilnic, timp de trei luni, toate metadatele (numărul apelat, durata apelurilor). Alt document declasificat datează din 2011 şi prezintă aceste programe de supraveghere într-un fel de pledoarie în vederea prelungirii autorizării lor. Programul de colectare de metadate a fost prelungit până în 2015.

NSA a reafirmat că activităţile sale sunt îndreptate numai împotriva unor ţinte străine legitime şi apreciază că divulgarea publică a unor date clasificate despre sisteme de colectare aparţinând NSA, fără o prezentare în context, nu face altceva decât să îi pună în pericol sursele şi metodele, sporind confuzia într-o problemă foarte importantă pentru ţară. În ciuda acestor precizări, Camera Reprezentanţilor a lansat deja, săptămâna trecută, un avertisment, respingând doar cu o diferenţă de câteva voturi o propunere vizând reducerea fondurilor alocate programelor de spionaj şi în special colectării de metadate.