ÎNCĂ TREI LUNI DE SUSPANS Fostul consultant al serviciilor secrete americane Edward Snowden nu poate să se aştepte la obţinerea cetăţeniei ruse printr-o procedură simplificată, a anunţat, după o perioadă de suspans, Serviciul Federal de Migraţie rus (FMS). Săptămâna trecută, FMS avertizase că solicitantul de azil din SUA, care se află în zona de tranzit a aeroportului moscovit Şeremetievo de mai bine de o lună, ar putea să rămână blocat acolo pentru cel puţin o jumătate de an. Totuşi, filiala regională a FMS pentru Moscova va decide dacă să îi acorde sau nu azil temporar fugarului american în termen de numai trei luni. Dacă i se va acorda azil şi va trece prin testul de sănătate obligatoriu, Edward Snowden are dreptul să primească un certificat-tip, ce îi va permite să părăsească aeroportul. Legile ruse nu stipulează limita de timp în care un străin fără documente poate rămâne în zona de tranzit a unui aeroport.

Între timp, Ministerul rus al Justiţiei a trimis, ieri, răspuns SUA la scrisoarea părţii americane cu privire la fostul asistent tehnic al CIA. Conţinutul textului nu este cunoscut, dar se ştie că SUA încearcă să obţină extrădarea lui Edward Snowden, acuzat de scurgeri de informaţii clasificate. După cum s-a relatat anterior, în scrisoarea adresată ministrului rus al Justiţiei, Aleksandr Konovalov, de către omologul său american Eric Holder, SUA au promis că, în cazul în care va reveni în ţară, Snowden nu se va confrunta cu pedeapsa capitală.

ACHITAT DE ACUZAŢIA CEA MAI GRAVĂ Ca să ne facem o idee despre ce îl aşteaptă pe fostul consultant IT la revenirea în SUA, nu trebuie decât să urmărim procesul soldatului american Bradley Manning, chiar dacă Edward Snowden ar urma să fie judecat de o instanţă civilă. Documentele oferite de Bradley Manning site-ului WikiLeaks sunt considerate cea mai importantă scurgere de documente secrete din istoria americană. Avocaţii soldatului de 25 de ani au reuşit să scape de cea mai gravă acuzaţie, de colaborare cu inamicul, care cântărea cel mai greu printre celelalte 21 de capete de acuzare şi pentru care Manning risca o pedeapsă penală de închisoare pe viaţă, fără posibilitatea eliberării condiţionate. În cele din urmă, judecătoarea Denise Lind a decis că nu a fost convinsă dincolo de orice îndoială rezonabilă că Bradley Manning ştia că aceste documente puteau ajunge pe mâna reţelei teroriste, aşa că l-a achitat la acest cap de acuzare. Însă l-a găsit vinovat de încălcarea legislaţiei cu privire la spionaj şi în cazul a cinci capete de acuzare privind furtul de documente. Procedurile de stabilire a sentinţei vor începe astăzi.

Bradley Manning a recunoscut că a transmis circa 700.000 de documente militare şi diplomatice site-ului WikiLeaks, pe când era analist în cadrul serviciilor de informaţii în Irak, între noiembrie 2009 şi mai 2010, când a fost arestat. A pledat parţial vinovat şi pentru alte zece acuzaţii.

COLEG DE SUFERINŢĂ Fostul consultant al serviciilor secrete americane Edward Snowden are de acum un vecin francez, căruia autorităţile i-au trecut în acte că este femeie şi nu bărbat, motiv pentru care nu a putut trece graniţa rusă. Patrick Samborski, un rezident din Thonon-les-Bains, din partea central-estică a Franţei, a declarat telefonic, pentru AFP, că a călătorit de mai multe ori fără probleme în Rusia, Ucraina şi SUA cu acelaşi paşaport, fără să realizeze eroarea. „Greşeala a fost făcută de două ori de Prefectura din Grenoble, care a emis paşaportul meu în urmă cu câţiva ani, şi de Centrul pentru vize din Marseille”, a declarat turistul sosit la Moscova de la Geneva, din Elveţia. Grănicerii ruşi i-au spus turistului francez că situaţia sa este ilegală şi să încerce să dovedească dacă şi-a schimbat sexul, în cazul care un astfel de lucru s-a produs în realitate. „Nu-mi pot recupera nici măcar valiza pentru a-mi schimba hainele. Am ajuns aici în pantaloni scurţi şi în picioarele goale”, a povestit turistul francez. În prezent, reprezentanţii Ambasadei Franţei din Moscova încearcă să rezolve problema cu oficialii ruşi. Turistul se teme că va trebui să se întoarcă acasă şi să-şi facă un paşaport nou şi atunci va trebui din nou să aştepte o invitaţie din Rusia pentru a putea obţine viză. Infinit mai complicată este situaţia rezidentului american Edward Snowden, care a dezvăluit un program secret de supraveghere electronică al Guvernului american, declanşând un imens scandal internaţional, iar de atunci viitorul său este incert.

ŞEF NOU LA FBI Senatul american a aprobat nominalizarea lui James Comey la conducerea FBI, poliţia federală, acesta fiind desemnat luna trecută de preşedintele Obama să ocupe postul. James Comey, un vechi oficial al administraţiei Bush, procuror şi specialist în securitate naţională timp de peste 20 de ani, a obţinut 93 de voturi în favoarea sa şi unul „împotrivă“, al republicanului Rand Paul. În cursul audierii din Senatul american, James Comey a afirmat că simularea înecului, o tehnică de interogatoriu practicată pe deţinuţi în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, reprezintă, în opinia sa, „un act de tortură”. Acesta a povestit despre încercările sale eşuate de a se opune metodelor folosite la acea dată, în secret, de CIA. James Comey a ameninţat că demisionează în 2004, pentru a constrânge Casa Albă să modifice unul dintre programele secrete de ascultări dorite de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) după 11 septembrie, aprobând însă mare parte a acestuia. În 2005, a părăsit administraţia Bush pentru a se alătura companiei din domeniul apărării Lockheed Martin.

James Comey îl înlocuieşte la şefia FBI pe Robert Mueller, care a ajuns în fruntea poliţiei federale americane chiar înainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Mandatul lui Robert Mueller a fost dominat de chestiunile legate de terorism, iar James Comey îşi preia funcţia pe fondul controverselor generate de programul secret de supraveghere al NSA, dezvăluit de Edward Snowden.

ANONYMOUS ATACĂ! Organizaţia Anonymous a piratat ieri, pentru scurt timp site-ul premierului din Noua Zeelandă, John Key, în semn de protest faţă de proiectul de lege care autorizează agenţia de informaţii a statului să spioneze cetăţenii. Grupul numit „Anonymous NZ” a revendicat, într-o înregistrare video postată pe YouTube, atacul asupra site-ului www.johnkey.co.nz şi a altor 12 adrese web, atribuite Partidului Naţional al premierului. Hackerii au denunţat „proiectul de lege respingător”, căruia i se opun majoritatea neo-zeelandezilor. Premierul a criticat acest comportament pueril, considerându-l „o acţiune ilegală”.

În prezent, Biroul Guvernamental pentru Securitatea Comunicaţiilor (GCSB), agenţia neo-zeelandeză de informaţii, nu este autorizat să-i spioneze pe cetăţenii sau rezidenţii arhipelagului. Totuşi, premierul John Key a prezentat un proiect de reformă care îi permite acestei agenţii să interacţioneze şi să coopereze mai bine cu poliţia şi, în special, cu armata. Proiectul este dezbătut în Parlament şi urmează a fi adoptat în prima lectură.