Ţările cu un ritm economic ridicat de dezvoltare, din Europa de Est şi Centrală, inclusiv statul român, vor fi afectate negativ de înăsprirea condiţiilor de creditare, susţin analiştii financiari internaţionali. Noile state membre ale UE au înregistrat, în ultimii ani, ritmuri de creştere economică de două ori mai rapide decît statele occidentale, graţie investitorilor străini atraşi de costul redus al forţei de muncă. Reticenţa băncilor occidentale de a mai acorda împrumuturi şi condiţiile mai stricte impuse ar putea conduce la reducerea lichidităţilor în centrul şi estul Europei, a declarat Agata Urbanska, analist în pieţe emergente la ING Bank. \"Este posibil ca 2008 să nu fie cel mai bun an pentru zona euro. Nu aşteptăm o creştere a investiţiilor străine directe, întrucît resursele sînt limitate\", a spus Urbanska. Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Polonia a atras anul trecut investiţii străine directe de zece miliarde de dolari, Cehia, de 5,2 miliarde dolari, România, de 5,1 miliarde dolari, Ungaria, de trei miliarde dolari, iar Slovacia, de 2,6 miliarde dolari. Statele baltice au obţinut 2,7 miliarde de dolari, Slovenia, 2,6 miliarde de dolari, iar Bulgaria, trei miliarde dolari. Datele Băncii Naţionale a României indică însă o valoare a investiţiilor străine directe, anul trecut, mult mai ridicată faţă de estimarea prezentată de CNBC, respectiv 7,06 miliarde de euro. În ultimele şase luni, problemele de pe pieţele financiare au mărit însă decalajul între cele mai puternice şi cele mai slabe economii din regiune. Bursele au reacţionat diferit, în funcţie de încrederea investitorilor în capacitatea statelor de a rezista. Una dintre cele mai afectate a fost piaţa de capital din România, care a înregistrat un declin de aproape 25% în decurs de şase luni, în timp ce bursa din Slovacia a urcat cu 5,2%. Piaţa de capital din Polonia a pierdut 9,4%, cea din Ungaria, peste 7%, iar cea din Cehia, mai mult de 6%. \"Bursele se află sub presiune, dar este vorba mai mult de încredere decît de factori fundamentali\", a spus Urbanska. În cazul României, deficitul ridicat de cont curent şi reducerea investiţiilor străine directe au provocat temeri că ritmul de creştere economică este nesustenabil, iar cotaţia leului a scăzut cu peste 10% în ultimele şase luni. Analiştii spun că leul s-a apreciat rapid înainte de aderarea Românieii la UE în 2007, întrucît investitorii au încercat să profite de dobînzile mai ridicate din zona euro şi Statele Unite, iar acum echilibrul este restabilit. La începutul acestei luni, agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în scădere perspectiva ratingurilor României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, ca urmare a nivelului ridicat al deficitelor externe, de 14% din PIB, 19,5% din PIB, 16% din PIB, respectiv 25% din PIB. Oficialii acestor state au declarat că nu sînt îngrijoraţi de nivelul deficitelor, întrucît sînt alimentate în mare parte de importurile de tehnologie. Creşterea consumului intern a condus la creştere economică ridicată, dar a alimentat şi inflaţia, pe fondul expansiunii rapide a creditelor, în special în statele baltice şi Bulgaria. Un efect benefic al crizei de pe piaţa împrumuturilor ar putea fi încetinirea activităţilor de creditare în unele state est-europene, dominate de prezenţa băncilor occidentale care au furnizat fonduri mari subsidiarelor din regiune. Scăderea bruscă a creditelor ar putea reduce investiţiile şi cererea internă la un nivel care să afecteze şi creşterea economică.