Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage noi semnale de alarmă vizavi de creșterea taxei clawback. În opinia sa, efectele ar putea fi catastrofale atât pentru pacienți, cât şi pentru producătorii de medicamente generice. Astfel, reprezentanții asociației cer intervenția Guvernului, mai exact verificarea activităţii şi datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în urma creşterii nejustificate, cu cinci puncte procentuale, a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al lui 2014. Verificarea se impune în condițiile în care creşterea coeficientului ”p” din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu datele interne ale companiilor privind creşterea consumului de medicamente. ”Mai mult, la nivelul anului 2014, creşterea coeficientului ”p” este de circa 50% față de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creşterea consumului”, a declarat, într-un comunicat, preşedintele APMGR, Dragoş Damian. Potrivit sursei citate, în trimestrul al treilea al anului trecut taxa clawback era de 20,92%.

            EFECTE CATASTROFALE APMGR susţine că efectele acestei creşteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil vor fi catastrofale atât pentru pacienți, cât şi pentru producătorii de medicamente generice: ritmul de dispariție a medicamentelor cu preț accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producție de medicamente se vor înmulți. Conform asociaţiei, începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă peste 1.300 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) erau cu preţ mai mic de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. De asemenea, APMGR arată că nivelul ridicat al taxei clawback a forțat producătorii de medicamente generice din România să disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajați şi a determinat o scădere a producției destinate pieței interne cu circa 10% şi amânarea de investiții în facilități de producție locale. ”Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma şi la o lipsă totală de responsabilitate a autorităților competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României şi la privarea pacienților români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile. Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanțarea sistemului de sănătate şi în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice”, a adăugat Damian. APMGR arată că soluția pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediată a unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului ”p” din formula clawback. Propunerea are la bază sistemul actual de stabilire a prețului pentru medicamente generice (maximum 65% din prețul medicamentului inovativ) şi a fost deja acceptată de autorități ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, potrivit APMGR.