Efectele consumului de fast-food asupra organismului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Alerte medicale

Efectele consumului de fast-food asupra organismului

Monden 10 Februarie 2014 / 00:00 865 accesări

Indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane creşte cu 0,03% de fiecare dată când aceasta consumă mâncare fast-food, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani, publicat în ”Bulletin of the World Health Organisation”. Datele studiului au relevat, de asemenea, că, între 1999 şi 2008, numărul meniurilor fast-food consumate anual de o persoană, la nivel global, a crescut de la 27% la 33% în intervalul 1998 - 2008. În aceeaşi perioadă de timp, indicele mediu de masă corporală din cele 25 de ţări dezvoltate a crescut de la 25,8% la 26,4%. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au ajuns la concluzia că fiecare meniu fast-food cauzează o creştere cu 0,03% a indicelui de masă corporală. O persoană cu IMC între 18,5% şi 24,9% are o greutate normală, un IMC între 25% şi 29,9% semnalează că o persoană este supraponderală, iar un IMC de peste 30% reprezintă un simptom al obezităţii.

Acest studiu este primul care examinează efectele consumului de mâncăruri fast-food asupra obezităţii şi ale impactului economic al fenomenului, susţinând că guvernele ar trebui să ia măsuri concrete de prevenire a obezităţii şi a urmărilor sale pe termen lung - diabet, boli cardiovasculare şi cancer. ”Dacă guvernele nu vor lua măsuri pentru reglarea economiei, piaţa va continua să promoveze obezitatea în toată lumea, cu urmări dezastruoase pentru sănătatea publică şi productivitatea economică”, a declarat Roberto De Vogli, coordonatorul studiului, de la Departamentul de Ştiinţe ale Sănătăţii Publice al Universităţii Davis din California.

Studiul se concentrează pe ţările dezvoltate, însă descoperirile acestuia sunt relevante şi pentru ţările în curs de dezvoltare deoarece, practic, toate naţiunile au trecut printr-un proces de globalizare şi de reglare a pieţei, mai ales în ultimele trei decenii. Cele mai mari creşteri ale IMC au fost înregistrate în Canada, Australia, Irlanda şi Noua Zeelandă, în timp ce creşterile cele mai reduse se înregistrează în ţările cu reglementări de piaţă mai stricte, precum Italia, Olanda, Grecia şi Belgia.

ANTIOXIDANŢII, UN PERICOL? Suplimentele cu vitamine antioxidante accelerează dezvoltarea leziunilor precanceroase şi a cancerelor pulmonare precoce la şoareci şi pe celule umane în laborator, potrivit unui studiu publicat recent, care a descifrat, în premieră, acest mecanism. Antioxidanţi precum vitaminele A, C şi E permit neutralizarea radicalilor liberi produşi de organism, care sunt nocivi din cauza capacităţii lor oxidante ridicate, ce poate să distrugă celulele, să accelereze îmbătrânirea şi să cauzeze cancer. Oamenii de ştiinţă au crezut multă vreme că substanţele antioxidante ar putea preveni tumorile canceroase, însă mai multe studii clinice recente sugerează că ele nu au niciun efect pentru a împiedica declanşarea acestor boli, în special a cancerului pulmonar. Mai mult, ele pot chiar să crească riscurile pentru anumite grupuri vulnerabile, precum fumătorii.

Motivul pentru acest paradox a rămas până acum necunoscut, explică profesorul Martin Bergö, director al Centrului de Cercetări asupra Cancerului din cadrul Institutului de Medicină din Göteborg, Suedia, principalul autor al studiului publicat miercuri în revista medicală americană ”Science Translational Medicine”. În acest studiu, şoareci modificaţi genetic pentru a dezvolta mici tumori la nivelul plămânilor au fost trataţi cu suplimente de vitamina E şi cu un medicament antioxidant. ”Am constatat că aceşti antioxidanţi au triplat numărul tumorilor şi au accelerat astfel foarte puternic agresivitatea acestora”, a explicat profesorul Martin Bergö. ”Antioxidanţii au ucis acei şoareci de două ori mai repede”, a adăugat el, precizând că efectele acestor substanţe depind de dozajul acestora. Astfel, cu cât dozele erau mai mari, cu atât mai mari erau şi efectele. Aceste rezultate au fost obţinute în două modele de cercetări diferite pe şoareci şi pe celule canceroase pulmonare umane in vitro.

Un studiu al National Cancer Institute din Statele Unite, publicat în 2011, realizat pe 28.000 de bărbaţi de 55-74 ani, a demonstrat deja o legătură între beta-caroten, un puternic antioxidant prezent în numeroase legume, şi o formă agresivă de cancer la prostată. Acei cercetători au reamintit totodată că tratamentele anticancer vizează oxidarea celulelor canceroase pentru a le distruge. Antioxidanţii ar putea, din acest motiv, să slăbească acţiunea terapeutică a acelor tratamente.



12