“Fumatul a devenit o problemă de sănătate publică, care presupune suferinţă prin efectele pe care le generează, costuri mari pentru tratament şi un obicei devenit dependenţă”, afirmă şeful Biroului de Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. De asemenea, “modelul de a fuma” este preluat de generaţiile tinere care nu realizează efectele cu care se vor confrunta ulterior. Dr. Popescu spune că “fumatul reprezintă unul dintre factorii majori de risc pentru bolile cardiovasculare, având un efect aditiv alături de ceilalţi factori de risc”. Statisticile arată că: 1/3 dintre decesele prin cardiopatie ischemică sunt cauzate de fumat; nouă din zece pacienţi cu arteriopatie periferică sunt fumători; fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare faţă de nefumători; fumatul creşte riscul de accident vascular cerebral cu 50% la persoanele sub 65 ani; femeile care fumează şi folosesc contraceptive orale au un risc de zece ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. Hipertensiunea arterială apare la fumătorii cu valori tensionale normale, iar la hipertensivi o agravează.