Dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială (BM) reiese că ţara noastră are probleme în ceea ce priveşte suveranitatea legii, controlul corupţiei şi instabilitatea politică, în timp ce autorităţile de la Bucureşti stau ceva mai bine în ceea ce priveşte calitatea reglementărilor. Studiul “Indicatori ai guvernării la nivel Global” evaluează şase caracteristici ale guvernării în 212 ţări, între anii 1996 şi 2007, respectiv: “Alegerea şi Responsabilitatea”, “Stabilitatea politică şi absenţa violenţei/terorismului”, “Eficacitatea guvernamentală”, “Calitatea reglementărilor”, “Suveranitatea legii” şi “Controlul corupţiei”. În ceea ce priveşte “Suveranitatea legii”, România se situează pe poziţia 140 din cele 212 state incluse în chestionar, cu un indice estimat de -0,17, cu o marjă de eroare de 0,12, rezultat după chestionarea a 19 surse. Pentru modul în care este gestionat şi controlat fenomenul corupţiei, BM a acordat un calificativ de -0,19, din 17 surse, cu o marjă de eroare de 0,11, poziţionînd România pe treapta 136, la egalitate cu Lesotho şi Trinidad Tobago. Valoarea acestui indice s-a înrăutăţit, faţă de estimarea de -0,15 acordată României pentru anul 2006. În ceea ce priveşte stabilitatea politică, România se plasează pe poziţia 104, cu o estimare de 0,19, la o marjă de 0,20, din 11 surse, la egalitate cu Rwanda. Acest indice a înregistrat o îmbunătăţire faţă de valoarea de 0,15 aferentă anului 2006, însă a scăzut considerabil de la nivelul de 0,39 de acum 11 ani. “Alegerea şi Responsabilitatea” a primit un indice de 0,47, cu o marjă de eroare de 0,13 din 14 surse, poziţionînd România pe treapta 82 a clasamentului celor 212 ţări, la egalitate cu Croaţia. România a primit un indicator de -0,09 pentru eficacitatea guvernamentală, cu o marjă de eroare de 0,17 din 14 surse, la egalitate cu Guyana, pe poziţia 99 în funcţie de acest factor. Din studiul menţionat reiese că guvernarea este mai eficace în state precum Bulgaria, Namibia, Panama, Antigua şi Barbuda şi Andorra, în timp ce România se sitează mai bine la acest capitol decît, spre exemplu, Brazilia. BM recomandă ca orice clasificare a statelor după indicatorii estimaţi de studiu să ia în considerare marjele de eroare calculate. Autorii documentului menţionează că, atunci cînd marjele de eroare în cazul unei ţări indică un interval valoric al unui indice care se suprapune cu un interval rezultat din marja de eroare a altui stat evaluat, există posibilitatea ca, statistic, datele să nu sugereze diferenţe semnificative între cele două guvernări. Totodată, în raport se menţionează faptul că, atunci cînd sînt interpretate marjele de eroare, trebuie luat în considerare faptul că datele după care a fost efectuat acest studiu sînt rareori obiective. Metodologia după care a fost efectuat studiul constă în chestionarea a 35 de surse de referinţă din 32 de organizaţii, pentru a reflecta percepţiile acestora asupra guvernării şi sectorului public din cele 212 state vizate de analiză. O valoare mai ridicată a unui indicator reprezintă o evoluţie mai bună a guvernării unui stat, după acel criteriu.