Interceptorii SM-3, pe care administraţia Obama vrea să îi desfăşoare în România, în cadrul scutului antirachetă, ar putea să nu fie atât de eficienţi pe cât anunţase Guvernul american, au avertizat doi experţi citaţi de ”New York Times”. Astfel, Pentagonul a evaluat că rachetele SM-3 (Standard Missile 3) au trecut cu succes 84% dintre testele la care au fost supuse. Dar o reexaminare a rezultatelor a zece dintre testele de succes arată că numai una sau două dintre interceptări au fost reuşite - o rată de succes de 10% - 20% - au explicat experţii Theodore A. Postol, de la MIT şi George N. Lewis, de la Cornell. Majoritatea rachetelor lovite de interceptori au fost deviate de la traseu dar nu au fost distruse, au explicat ei. ”Sistemul este foarte fragil şi va intercepta rachete numai din greşeală”, a subliniat Postol, fost consilier la Pentagon. Postol şi Lewis au examinat imaginile filmate de interceptoare cu foarte puţin înainte de a-şi lovi ţinta şi au descoperit că interceptorii au lovit ogiva vizată numai o dată sau de două ori, în rest lovind corpul rachetei, o ţintă mult mai mare. Astfel, în luptă, ogiva nu ar fi distrusă, ci şi-ar continua zborul, chiar dacă pe o traiectorie deviată, ce nu poate fi calculată dinainte, au adăugat ei. ”Contează dacă este Wall Street sau Brooklyn, dar nu vom şti dinainte”, a afirmat Postol.

Agenţia pentru Apărarea Antirachetă a Pentagonului apără rezultatele obţinute de SM-3 la teste şi afirmă că analizele lui Postol şi Lewis sunt fundamental greşite. ”Afirmaţiile sunt greşite”, a declarat Richard Lehner, un purtător de cuvânt al agenţiei. ”SM-3 obţine rezultate la teste pe care multe alte programe ale Departamentului Apărării aspiră să le obţină”, a adăugat el. Ulterior, Pentagonul a admis că în patru dintre cele zece teste analizate nu au fost folosite niciun fel de ogive. Casa Albă a refuzat să comenteze criticile la adresa sistemului. Unul dintre principalele diferende dintre experţi şi Pentagon este dacă e suficient ca un interceptor să lovească o rachetă în timpul zborului sau dacă trebuie să lovească ogiva direct.

Scepticii afirmă că industria antirachetă este atât de descurajantă, încât managerii şi contractorii cad cu uşurinţă pradă exagerării succeselor testelor. Dar din ce în ce mai mulţi experţi sunt încurajaţi de rezultate. Implicaţiile politice ale criticilor celor doi experţi ar putea fi ample. Democraţii, care în general se opun apărării antirachetă, au păstrat tăcerea în legătură cu entuziasmul lui Obama faţă de această nouă generaţie de interceptori. În urma acestui studiu, reprezentantul democrat de Massachusetts, John Tierney, preşedintele Subcomisiei Camerei Reprezentanţilor pentru monitorizarea şi reforma securităţii naţionale, a afirmat că analiza celor doi experţi ridică semne de întrebare serioase în legătură cu sistemul SM-3. ”Congresul va trebui să le analizeze mai mult. Poporul american merită să ştie despre capacităţile reale ale sistemului şi are dreptul să se aştepte ca banii din taxele plătite de ei să fie cheltuiţi eficient”, a subliniat el. În timpul campaniei electorale, Obama a criticat în repetate rânduri ceea ce a numit ”graba preşedintelui Bush de a desfăşura sisteme neverificate”. El şi-a luat angajamentul ca, în calitate de preşedinte, să se asigure că orice scut antirachetă va îndeplini standarde riguroase.