Majoritatea israelienilor susţin ofensiva militară din Liban şi doresc lichidarea liderului mişcării Hezbollah, Hassan Nasrallah. Un sondaj publicat de presa de la Tel-Aviv arată că 86% din israelieni consideră că ofensiva este justă, în timp ce doar 14% cred contrariul. În acelaşi timp, 58% sînt de părere că ofensiva trebuie să continue pînă la lichidarea liderului Hezbollah. Alţi 23% ar dori ca acţiunea militară să se încheie pur şi simplu prin îndepărtarea Hezbollah de la frontiera israeliano-libaneză, iar 17% vor armistiţiu şi negocieri.

Într-un discurs rostit luni seară în Knesset, premierul israelian a declarat că ofensiva împotriva Hezbollahului va continua pînă la eliberarea militarilor capturaţi de militanţii organizaţiei şiite. Ehud Olmert a condamnat sever statele care susţin Hezbollah. "Organizaţiile teroriste împotriva cărora luptăm noi sînt executante ale axei răului Teheran-Damasc", a spus el. 78% din israelieni sînt mulţumiţi de modul în care premierul conduce guvernul, faţă de 9%, care sînt nemulţumiţi şi 8% foarte nemulţumiţi. Şi ministrul Apărării, Amir Peretz, este susţinut de 72% din israelieni.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, reunit pentru noi consultări privind situaţia din Liban, nu a luat nici o decizie concretă. Cei 15 membri au discutat un posibil acord de încetare a focului sau o eventuală trimitere a unei forţe de stabilizare, ce ar putea avea în jur 2.000 de militari. Kofi Annan a trimis în regiune o delegaţie condusă de consilierul său pe probleme politice, Vijay Nambiar. După vizite la Beirut şi Ierusalim, emisarul va furniza, mîine, un raport Consiliului de Securitate, care între timp examinează apelul la încetarea focului făcut de G8. Israelul consideră premature discuţiile privind o prezenţă de securitate multinaţională. În sudul Libanului există, din 1978, o forţă ONU - UNIFIL, devenită însă inutilă în 1982, cînd Israelul a invadat Libanul, în căutarea militanţilor palestinieni care vizau aşezările evreieşti din nord. Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a cerut, ieri, eliberarea fără condiţii a soldaţilor răpiţi în Liban. Oficialul de la Ierusalim a declarat, în plus, că este necesar ca Iranul şi Siria să fie împiedicate să contribuie la înarmarea Hezbollah.

Ofensiva din Liban s-ar putea încheia peste cîteva săptămîni, a apreciat, marţi, generalul Moshe Kaplinsky, adjunctul şeful Statului Major al armatei israeliene, adăugînd că autorităţile de la Tel Aviv au nevoie de mai mult timp pentru a atinge "scopuri foarte precise".O sursă din cadrul guvernului israelian a afirmat că Israelul ar putea intensifica atacurile, în următoarele zile, de teamă că principalul său aliat, Washingtonul, nu se vor putea opune pe termen lung presiunilor internaţionale de încetare a focului. Statele Unite au susţinut dreptul la autoapărare al Israelului. Un membru al guvernului israelian a declarat, marţi, că ţara ar putea fi nevoită să negocieze posibilitatea eliberării unor deţinuţi libanezi pentru a încheia criza declanşată.

Vizită în Siria

Consiliul pentru Securitatea Naţională din Iran a decis în timpul unei reuniuni de urgenţă să îl trimită pe ministrul iranian de Externe, Manouchehr Mottaki, într-o vizită la Damasc, pe fondul confruntărilor dintre Israel şi gherilele Hezbollah. Decizia a fost luată după ce Israelul a anunţat că nu intenţionează să înceteze operaţiunile în Liban, premierul Ehud Olmert avertizînd că este hotărît să distrugă infrastructura şi conducerea mişcării Hezbollah, precum şi să elimine liderii mişcării palestiniene Hamas şi organizaţiile care au legături cu Iranul şi Siria. Partidul Baas, aflat la guvernare în Siria, a cerut autorităţilor de la Damasc să dispună toate măsurile necesare pentru a face faţă oricărei eventualităţi, în contextul ofensivei israeliene lansate la 12 iulie în Liban.

Siria şi Iranul, care susţin partidul şiit libanez Hezbollah, au fost acuzate de Israel şi Statele Unite că sînt răspunzătoare de escaladarea conflictelor din Liban şi Fîşia Gaza, unde Israelul a lansat ofensive în încercarea de a elibera doi militari răpiţi de Hezbollah şi un al treilea soldat răpit de grupările palestiniene.

O forţă internaţională în Liban

"Statele Uniunii Europene sînt pregătite să participe la o forţă internaţională care ar putea fi trimisă în Liban, însă, deocamdată, acest proiect este doar o idee", a anunţat preşedinţia finlandeză. Uniunea Europeană va reevalua relaţiile cu partenerii din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, în cadrul unui plan de reformă propus de Germania, ţară care va prelua preşedinţia semestrială în prima jumătate a anului 2007. Acest lucru presupune că ţări precum Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Siria, Tunisia şi Autoritatea Palestiniană vor primi un statut mai puţin important decît state care se află geografic pe teritoriul Europei. De cealaltă parte, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia vor fi considerate state avînd o poziţie mai avansată. Proiectul german a fost criticat de experţi europeni care cred că Uniunea Europeană nu ar trebui să neglijeze relaţiile cu zece state neeuropene.

Javier Solana pleacă iar în Orientul Mijlociu

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana, a anunţat marţi că se pregăteşte să plece din nou în Orientul Mijlociu. "Am fost deja în zonă în ultimele zile şi aş putea să-mi continui vizita în orele următoare", a declarat Solana, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al ONU, Kofi Annan, desfăşurată la Bruxelles. Purtătorul său de cuvînt a precizat că, după vizita de duminică seara de la Beirut, Solana urmează urmează să plece marţi seara în zonă, dar nu a precizat destinaţia acestuia.

Situaţia este tot mai tensionată

Libanul continuă să fie ţinta raidurilor aeriene. În replică, gherilele Hezbollah au bombardat oraşe şi aşezări din nordul Israelului. Marţi în zori, lîngă Beirut, s-au auzit mai multe explozii puternice. Bilanţul ultimelor ore de lupte este dramatic: 68 de morţi, dintre care 59 de civili şi 13 soldaţi. În cea de-a şaptea noapte de război, aviaţia israeliană a atacat mai multe ţinte din sudul Libanului. Cel puţin 13 civili au fost ucişi de bombe. La rîndul său, Hezbollah a lansat, luni seară, o ploaie de rachete Katiuşa asupra a 17 localităţi din nordul Israelului. Patru oameni au fost răniţi la Safed, unde schijele au atins chiar şi spitalul din oraş. Raidurile au ţintit şi oraşul Haifa, al treilea ca mărime din Israel. Operaţiunea militară israeliană lansată la 12 iulie şi cea mai mare de la invazia Libanului, din 1982, a lăsat în urma cel puţin 220 de morţi: 208 civili şi 13 soldaţi. Peste 400 de oameni au fost răniţi.

Cetăţeni străini, blocaţi în sudul Libanului

Naţiunile Unite evacuează personalul său din Beirut, a cărui prezenţă este neesenţială, ca urmare a atacurilor aviaţiei israeliene, a anunţat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Elisabeth Byrs, purtător de cuvînt al Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, a declarat că toţi cei 400 de membri ai personalului ONU din Beirut, împreună cu alţi 88 de vizitatori, sînt în siguranţă.

Israelul a respins o solicitare a Guvernului de la Canberra de încetare temporară a raidurilor în Liban pentru a permite evacuarea în securitate a cetăţenilor australieni aflaţi în această ţară. Directorul liceului franco-libanez de la Habouch, în sudul Libanului, a lansat, luni seară, un apel de ajutorare în numele a 350 de cetăţeni europeni, dintre care 100 de francezi, rămaşi blocaţi în zonă din cauza bombardamentelor israeliene. "Lansez, prin intermediul dumneavoastră, un apel de ajutorare. Circa o sută de francezi, dintre care 40 de copii, s-au refugiat în liceul franco-libanez din Habouch, în regiunea Nabatiyeh", a transmis directorul şcolii, Michel Maxime. "Alţi 250 de cetăţeni europeni, cei mai mulţi germani, care sînt blocaţi în satele din apropiere, ne-au contactat pentru a ne cere să fie evacuaţi", a continuat acesta, precizînd că unele dintre aceste persoane au şi naţionalitate libaneză.

Vineri, 16 civili, dintre care mai mulţi copii din satul de graniţă Maraouahine, au fost ucişi într-un raid al aviaţiei israeliene. Aceştia se refugiau din satul lor, dînd curs ordinului armatei israeliene care le ceruse prin portavoce să părăsească localitatea în cel mult două ore.