Premierul Vlad Filat a prezentat în faţa Comitetului Helsinki din Congresul SUA, eforturile de consolidare a democraţiei şi statului de drept în ţara sa, acesta fiind criticat pentru incidentul antisemit din luna decembrie, de la Chişinău. Premierul moldovean a prezentat în faţa acestei comisii, numită oficial Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, dificultăţile întâmpinate în calea consolidării statului de drept în ţara sa, după aproape un deceniu de putere comunistă. Preşedintele comisiei, senatorul democrat Benjamin Cardin, şi co-preşedintele acesteia, reprezentantul democrat Alcee Hastings au apreciat, însă, că în R. Moldova sunt necesare eforturi mai mari pentru consolidarea supremaţiei legii. Alcee Hastings i-a spus premierului moldovean că victoria partidelor prodemocratice la alegeri nu înseamnă că democraţia este deja instaurată. Precizând că nu doreşte să dea lecţii de democraţie premierului moldovean, acesta a adăugat că R. Moldova se poate, totuşi, inspira din experienţa trecerii la statul de drept al unor ţări care s-au aflat sub influenţa fostei Uniuni Sovietice.

Vlad Filat a prezentat, de asemenea, incidentul de la 13 decembrie, când un grup de creştini ortodocşi, conduşi de un preot, au demolat menora evreiască din centrul capitalei, Chişinău, scandând sloganuri antisemite. Benjamin Cardin a apreciat faptul că Guvernul moldovean a condamnat incidentul, însă a subliniat că monumentul nu a fost restabilit la locul de unde a fost scos, ci într-un sector periferic. Senatorul şi-a prezentat îngrijorarea faţă de faptul că sistemul judiciar moldovean a prezentat cazul ca lipsit de importanţă, apreciind că „vandalii aproape că arată ca învingători”. Premierul moldovean a răspuns că Guvernul său a făcut tot ceea ce a putut şi ce i-a permis sistemul judiciar moştenit de la comunişti. A adăugat că a discutat despre acest incident cu reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din SUA, într-o întâlnire joi dimineaţa, dar şi într-o vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington.

Într-o tendinţă de deschidere către Vest fără precendent, autorităţile moldovene au anunţat că intenţionează să construiască încă două poduri peste Prut, pentru a facilita trecerea la frontiera moldo-română. După ratificarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră, oamenii vor dori şi vor avea posibilitatea să călătorească mai des în România, iar pentru aceasta este necesar de majorat numărul punctelor de trecere, a declarat ministrul Transporturilor, Anatol Şalaru. Este examinată posibilitatea construirii a două poduri, la Ungheni, în regiunea Iaşi, şi altul la Leova, în judeţul Vaslui. Ministrul de la Chişinău spune că se intenţionează să fie construite poduri de metal, pentru că sunt mai sigure, dar şi mai estetice. Acest proiect poate fi realizat în decurs de doi ani şi va costa aproximativ 14 milioane de euro. Pentru cel puţin unul din aceste poduri va fi utilizată sârma ghimpată de la graniţa de pe Prut. În prezent, între România şi R. Moldova există nouă puncte de trecere. Autorităţile discută despre deschiderea a încă unui punct la Rădăuţi-Lipcani, în zona de nord.