Ieri, la Cairo au fost reluate violenţele, susţinători şi adversari ai regimului preşedintelui Hosni Mubarak înfruntându-se din nou, în zona pieţei Tahrir, în cea de-a zecea zi a protestelor sociale din Egipt. Revolta populară a degenerat în luptă armată în piaţa Tahrir, simbol al protestelor anti-Mubarak. S-au înregistrat schimburi de focuri între cele două tabere, după ce o mulţime de susţinători ai preşedintelui şi-a făcut apariţia, ocupând zona din centrul capitalei, miercuri, pentru prima dată de la începutul manifestaţiilor. Ieri dimineaţă, zona, înconjurată de armată, era un veritabil câmp de luptă, implicând mii de persoane de ambele părţi, care se acuză reciproc de deschiderea focului, fiecare exprimându-şi voinţa de a nu părăsi piaţa până la victoria finală. Conform unui bilanţ al ONU, în prima săptămână de proteste violente, fără precedent în ultimii 30 de ani în Egipt, şi-au pierdut viaţa circa 300 de persoane. Miercuri seara, vicepreşedintele egiptean, Omar Suleiman, le-a cerut manifestanţilor să se retragă, reluând apelul lansat în aceeaşi zi de armată. Ieri, canalul de televiziune Al-Arabiya a anunţat că armata egipteană, care nu a intervenit până acum, a procedat la numeroase arestări, patru tancuri luând poziţie în apărarea taberei loiale preşedintelui, în piaţa Tahrir. Manifestanţi anti-Mubarak au declarat ieri că sunt mai hotărâţi să continue protestele, după ce susţinători ai preşedintelui au deschis seria violenţelor, omorând cinci persoane. ONU a evacuat, ieri, 350 de membri ai personalului său din Egipt, pe insula Cipru sau în Dubai, în funcţie de opţiunea fiecăruia. ONU a făcut aranjamente pentru cazarea a 600 de persoane în hoteluri din Cipru.

• Străin bătut până la moarte • Un străin a fost bătut până a murit, ieri, în piaţa Tahrir din Cairo, epicentrul revoltei împotriva regimului Mubarak şi teatrul unor violenţe sângeroase, au declarat un martor ocular şi serviciile de intervenţie. Identitatea şi naţionalitatea victimei nu erau cunoscute pentru moment.

Armata egipteană a început să-i adune, ieri dimineaţă, pe jurnaliştii prezenţi la Cairo, inclusiv pe trimisul Realitatea TV, Cristian Zărescu. Este posibil ca o astfel de acţiune să aibă ca scop protecţia ziariştilor, după ce în ajun, mai mulţi corespondenţi străini au fost agresaţi şi intimidaţi, în general de grupurile pro-Mubarak. Jurnalistul Reuters Simon Hanna a scris pe Twitter că bande de indivizi dubioşi au pătruns în sediul VideoCairo/Reuters din Cairo, au spart uşile şi geamurile, iar armata le-a venit în ajutor şi ziariştii au reuşit să scape. Un jurnalist care lucrează pentru cotidianul grecesc ”Kathimerini” şi un fotograf au fost răniţi miercuri, la Cairo. Petros Papaconstantinou, care relata despre manifestaţiile antiguvernamentale din Cairo, a fost rănit şi spitalizat, însă viaţa sa nu este în pericol. Fotograful a fost rănit, însă mai uşor. Şi alţi jurnalişti au fost bătuţi, arestaţi sau intimidaţi, iar Departamentul american de Stat a denunţat, ieri, ”o campanie concertată, destinată intimidării presei străine care relatează despre revolta populară de la Cairo”.

Sute de străini s-au strâns pe aeroportul din staţiunea egipteană Hurghada, de la Marea Roşie, pentru a se întoarce acasă. Familiile cu copii mici şi pensionari, majoritatea din Europa, încearcă să-şi schimbe biletele şi să plece din Egipt, din cauza crizei de securitate. Zeci de autocare sunt strânse la terminalul Plecări al aeroportului din Hurghada. Avioanele cu turişti plecau din zece în zece minute.

• Condamnare internaţională • Liderii din întreaga lume au condamnat violenţele izbucnite la Cairo, unde şi-au pierdut viaţa cel puţin cinci manifestanţi, începând de miercuri. ”Momentul pentru tranziţia politică din Egipt este acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs. ”Poporul egiptean are nevoie să vadă schimbare şi o tranziţie reală trebuie să includă voci şi partide de opoziţie implicate în acest proces, pe măsură ce ne apropiem de alegeri libere şi corecte”, a adăugat el. Premierul britanic, David Cameron, a avertizat că, ”dacă se dovedeşte că regimul Mubarak sponsorizează în vreun fel sau tolerează aceste violenţe, acest lucru ar fi complet inacceptabil. Violenţele subliniază necesitatea reformei politice şi, sincer, ca reforma politică să fie accelerată şi să aibă loc repede”, a adăugat el. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, le-a cerut forţelor egiptene de securitate să nu folosească violenţa împotriva manifestanţilor. Nicolas Sarkozy a declarat că Franţa îşi reiterează susţinerea pentru aspiraţiile egiptenilor pentru o societate liberă, democratică şi diversificată. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu regimul ce îi va urma lui Mubarak, un aliat al Israelului. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a calificat violenţele de la Cairo drept inacceptabile şi a spus că este important să aibă loc o tranziţie ordonată şi paşnică. ”Nu ar trebui să subestimăm pericolul de instabilitate în Orientul Mijlociu”, a avertizat el.

• Scuzele premierului pentru atacurile de miercuri • Premierul egiptean a prezentat scuze, ieri, pentru atacurile asupra protestatarilor şi a spus că Hosni Mubarak i-a cerut să investigheze. Noul premier şi vicepremier din Egipt au început discuţiile cu opoziţia egipteană, pentru depăşirea crizei. Unele partide de opoziţie care participă la mitingul din Tahrir au fost de acord cu dialogul. Hosni Mubarak l-a numit pe ministrul Aviaţiei Civile, Ahmed Shafiq, în funcţia de premier, iar pe şeful Informaţiilor, Omar Suleiman, ca vicepremier. Mubarak le-a cerut să demareze negocierile cu opoziţia, cît mai curând posibil. Liderul de opoziţie Mohammed ElBaradei a refuzat să discute cu Guvernul, dacă preşedintele nu demisionează. Opoziţia a respins promisiunea lui Mubarak de a se retrage în septembrie, cerându-i demisia imediată. Omar Suleiman a declarat că nici fiul lui Hosni Mubarak, Gamal, nu va candida la alegerile viitoare. Până acum se credea că Mubarak îl pregăteşte pe fiul său pentru a-i fi succesor. Fiul preşedintelui egiptean nu se află în Marea Britanie, aşa cum se credea anterior, a declarat ministrul britanic de Externe, Willliam Hague.

Mai mulţi oficiali din fostul guvern, schimbat săptămâna trecută de Hosni Mubarak, nu au voie să părăsească ţara. Fostul ministru al Construcţiilor, Ahmed el-Maghrabi, precum şi fostul ministru al Turismului, Zuhair Garana, se numără printre oficialii vizaţi de interdicţia de a părăsi ţara. De asemenea, un fost membru marcant al Partidului Naţional Democratic, aflat la conducere, Ahmed Ezz, considerat un magnat al oţelului, este vizat de interdicţia de a părăsi ţara. Conturile tuturor acestor persoane au fost blocate. Un comunicat al Parchetului egiptean informează că şi alţi oficiali nu au voie să părăsească ţara, până când securitatea naţională nu este restabilită, iar autorităţile şi organismele de monitorizare nu-şi încheie investigaţiile.

• Potenţială ameninţare pentru SUA • Fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, a prezentat o imagine sumbră a războiului împotriva terorismului şi a sugerat că situaţia din Egipt ar putea reprezenta o ameninţare pentru SUA. ”Într-o evaluare cinstită a terorismului, anul acesta, la zece ani după atacul din 11 septembrie 2001, cred că ar trebui să conchid că, încet, pierdem războiul”, a spus Gingrich. ”Pierdem războiul din cauză că există clerici islamişti în lume care predau ura. Pierdem războiul pentru că reţeaua de terorişti este mai mare, nu mai mică”, a adăugat el. Gingrich a avertizat că revoltele din Egipt sunt o potenţială nouă ameninţare pentru securitatea americană. ”Există o posibilitate reală ca, în câteva săptămâni, dacă nu avem noroc, Egiptul să se alăture Iranului şi să se alăture Libanului şi să se alăture Fâşiei Gaza şi să se alăture lucrurilor care se întâmplă şi care sunt foarte periculoase pentru noi”, a spus Gingrich.

• 350 de apeluri de la cetăţeni români • Ambasada României de la Cairo a primit, până miercuri noapte, 350 de apeluri de la cetăţeni români, dintre care 50 au fost doar pentru anunţarea prezenţei pe teritoriul egiptean, iar restul de 300 reprezentând solicitări de informaţii punctuale despre situaţia din zonă sau sprijin pe linie de asistenţă consulară, informează un comunicat de presă transmis ieri de MAE. Potrivit sursei citate, nu au fost formulate solicitări de repatriere sau evacuare. De asemenea, MAE reia recomandarea către cetăţenii români să evite călătoriile în Egipt, în această perioadă. Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele. Se menţionează că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în astfel de zone sunt reduse. Totodată, se reiterează că autorităţile egiptene au instituit interdicţia de circulaţie între orele 17.00 – 07.00. Cetăţenii români aflaţi în Egipt pot lua legătura cu ambasada României la Cairo pentru a-şi anunţa prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi.

Aproximativ 20 de egipteni au manifestat, ieri, în faţa ambasadei Egiptului din Bucureşti, în semn de solidaritate cu protestatarii de la Cairo care cer demisia preşedintelui Hosni Mubarak. Manifestanţii purtau pancarte pe care scria ”Hosni Mubarak get out”, ”Da schimbării Constituţiei”, ”Nu violenţei, Nu torturii” şi ”Protejaţi Egiptul”. Mişcarea a fost organizată de Asociaţia Egiptenilor din România. Protestul a decurs paşnic.