Oficialii din Egipt nu vor să lase nepedepsită uciderea celor 21 de cetățeni ai săi pe teritoriul țării vecine, Libia, iar represaliile se anunță destul de dure. Președintele Abdel Fattah al-Sisi a declanșat încă de luni o operațiune militară în Libia, dar a cerut în mod oficial și o rezoluție ONU pentru o intervenție armată împotriva pozițiilor deținute de gruparea Stat Islamic (SI) în țara respectivă. De fapt, Egiptul cere extinderea operațiunilor coaliției internaționale asupra statului vecin. Această poziție reface legăturile care s-au tensionat în ultima vreme cu SUA, un aliat tradițional al Egiptului sub conducerea lui Hosni Mubarak. ”I-am abandonat pe libieni în mâinile teroriștilor”, se arată în declarația președintelui al-Sisi, care se referă la ”o misiune neterminată a NATO” după înlăturarea fostului dictator Muammar Gaddafi. Deși nimeni nu este pregătit să recunoască, Libia este un stat în stare de război civil, cu un guvern recunoscut la nivel internațional la Tobruk, în nord-estul țării, în timp ce capitala Tripoli este în mâna unor miliții rivale, iar în prezent, teritorii tot mai mari sunt controlate de combatanți SI.

Apelul venit din Egipt este de bun augur și pentru Italia, care a adresat în trecut un apel la o operațiune care să vizeze Libia, sursă importantă de imigranți printre care se pot strecura cu ușurință combatanți SI. Italia nu a precizat însă niciodată dacă este dispusă să contribuie direct la operațiunea militară în Libia. Ministrul Afacerilor Externe, Paolo Gentiloni, și cel al Apărării, Roberta Pinotti, sprijină această variantă, în timp ce premierul Matteo Renzi a fost mai prudent și a cerut să se evite ”măsurile isterice”.

Combatanții SI continuă însă nestingheriți execuțiile sumare și torturarea ostaticilor. Circa 120 de bărbați, membri ai triburilor sunnite al-Abid și al Masarah din Tikrit, au fost răpiți ieri de milițiile SI. Totodată, ieri, militanţi SI în Irak şi Siria au omorât prin incendiere 45 de persoane, în centrul Irakului. Masacrul a avut loc în orăşelul Albaghdadi din centrul țării, în apropierea bazei aeriene Ain al-Asad, capturată de terorişti. Potrivit colonelului de poliţie Qasim al-Obeidi, unii dintre ostaticii arşi de vii erau membri ai serviciilor de securitate irakiene. Militanţi SI din Irak şi Siria au ocupat zilele trecute orăşelul Albaghdadi şi baza militară Ain al-Asad.

O ALIANȚĂ NEFASTĂ Atentatele de la Paris și Copenghaga sunt un atac direct la stilul de viață occidental și, din păcate, în lipsa unor acorduri de pace în Orientul Mijlociu, amenințarea terorismului este cât se poate de reală. ”Terorismul islamist este abia la început”, este de părere procurorul spaniol Javier Zaragoza, specializat în probleme de jihadism, care și-a exprimat temerea în special în legătură cu o convergență între al-Qaida și Statul Islamic. ”Este un fenomen în plină ascensiune și va fi nevoie, fără îndoială, de ani de zile pentru a inversa această tendință”, a declarat Javier Zaragoza, care a fost însărcinat cu urmărirea în justiție a autorilor atentatelor din 11 martie 2004 de la Madrid, cele mai sângeroase din Europa, soldate cu 191 de morți. Această progresie decurge în special din expansiunea grupării SI. ”Pentru moment, Statul Islamic și al-Qaida merg pe căi diferite, dar pot fi și complementare. Mă tem mult că mai devreme sau mai târziu s-ar putea să se asocieze”, este de părere magistratul care supervizează cazurile referitoare la teroriștii islamiști din Spania, unde circa șaizeci de presupuși jihadiști sunt încarcerați.

Strategia al-Qaida se baza pe exportul de jihadism în străinătate pentru comiterea de atentate în țările occidentale, precum atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA și cele de la 11 martie 2004 din Spania, cu celule de așa-numiți lupi singuratici. A apărut o nouă strategie, mai periculoasă pe termen mediu și lung, cea a Statului Islamic. Întemeiată de o fostă facțiune al-Qaida în Irak, gruparea SI și-a croit o bază teritorială în Irak și Siria și dispune de un număr între 40.000 și 50.000 de combatanți, precum și de o structură de putere proprie. Totodată, finanțările au evoluat mult de la începuturile al-Qaida. Aceste resurse proprii, economice și energetice, ar putea să crească și mai mult, dacă cuceririle teritoriale merg mult mai departe de regiunile din Irak și Siria, în special în Libia, țară producătoare de petrol. ”Dacă într-o zi acest stat va cădea în mâinile unei organizații teroriste, atunci ea va putea să se finanțeze fără probleme”, consideră magistratul spaniol. ”Trebuie să se evite ca SI să avanseze și să înființeze state teroriste cu toate mijloacele fostelor structuri statale, ceea ce ar confirma și mai mult teoria mea privind apariția unei probleme pe termen lung”, insistă acesta.

PSIHOLOGIA RĂULUI În Spania se estimează că aproximativ o sută de islamiști extrem de radicalizați sunt plecați în respectivele câmpuri de luptă. Circa treizeci s-ar afla în continuare acolo, alți treizeci ar fi murit și cel puțin douăzeci s-ar fi întors în țară. Toți încarcerați, sunt supravegheați îndeaproape, pentru a evita ca ei să-i îndoctrineze pe deținuții de drept comun, cum a fost cazul autorilor atentatelor de la Paris, care s-au soldat cu 17 morți în 7-9 ianuarie. Aproximativ 120 de deținuți obișnuiți prezintă un risc crescut. În opinia magistratului, cei care s-au întors, care ar putea fi din ce în ce mai numeroși având în vedere expansiunea SI, sunt irecuperabili. ”Pregătirea lor psihologică este enormă. Ei nu mai pot fi readaptați la viața din societate”, spune magistratul, după ce a subliniat că tehnicile de atragere, inclusiv cele utilizate pe internet, sunt comparabile cu cele ale sectelor.

Internetul este greu de controlat, mult mai greu ca acum 20 de ani, spune procurorul. Nu mai este atât de mult zgomot pe internet cum era cazul chiar înainte de atentatele de la 11 septembrie 2001, ceea ce a pus în alertă serviciile de informații. Cu toate că alte delicte provoacă mai mulți morți, precum accidentele de circulație, chiar și acțiuni punctuale sau izolate, ca cele de la Copenhaga, soldate doi morți prin împușcare și cinci răniți în două atacuri vizând un centru unde avea loc o conferință și o sinagogă, sâmbătă și duminică, antrenează o insecuritate teribilă. De exemplu, tânărul Omar el-Hussein, de 22 de ani, presupusul autor al atacurilor comise în weekend la Copenhaga, pare că a jurat credinţă liderului SI, Abu Bakr al-Baghdadi, într-un mesaj postat pe Facebook înainte de atacuri. În această înregistrare video, tânărul, a cărui identitate a fost dezvăluită de către un oficial danez de rang înalt, fără ca poliţia să o confirme, a jurat ”credinţă lui Abu Bakr în bune şi rele”. Tânărul a fost împuşcat mortal, duminică dimineaţa, după atacurile comise sâmbătă după-amiază la o cafenea în care avea loc o dezbatere pe tema libertăţii de exprimare şi în noaptea de sâmbătă spre duminică, la o sinagogă.

APĂRARE PENTRU VICTIME Artistul suedez Lars Vilks, presupusa țintă a celor două atacuri teroriste comise în weekend la Copenhaga, se află într-un loc secret, a anunțat poliția suedeză. ”Domiciliul său de la Hoganas nu mai este un loc sigur. El trebuie să meargă într-un loc sigur”, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliției suedeze, Ewa-Gun Westford, referindu-se la Vilks, care s-a aflat permanent sub protecția poliției după ce a desenat o caricatură în care profetul Mahomed apărea având un corp de câine.

Cotidianul danez ”Politiken” a relatat că suspectul înarmat s-a prefăcut că este în stare de ebrietate când s-a apropiat de clădirea sinagogii. Acesta mergea împleticindu-se, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe strada îngustă ce duce către sinagogă, înainte de a-l împușca în cap de Dan Uzan, de 37 de ani, un evreu, și de a răni doi polițiști. Uzan se ocupa cu verificarea invitaților la o ceremonie evreiască. Circa 30.000 de persoane s-au adunat luni seară la Copenhaga pentru a aduce un omagiu victimelor atacurilor comise în weekend contra comunității evreiești și unui loc simbolic al libertății de exprimare.

REACȚIE NEADECVATĂ Terorismul generează nemulțumire peste tot în lume. Americanii sunt nemulţumiţi de modul în care preşedintele Barack Obama gestionează ameninţarea reprezentată de gruparea SI şi tot mai mulţi cred că această luptă se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj CNN/ORC publicat luni. 57% dintre americani dezaprobă modul în care Obama gestionează ameninţarea reprezentată de SI, faţă de 49% la sfârşitul lui septembrie. Alţi 57% dezaprobă modul în care sunt gestionate afacerile externe în general, iar 54% dezaprobă modul în care preşedintele se ocupă de terorism. Alţi 60% sunt nemulţumiţi de modul în care Obama administrează securitatea electronică la nivel naţional.

Declinul ratei de aprobare a preşedintelui în ceea ce priveşte securitatea internă intervine după o săptămână de tulburări care subliniază creşterea ameninţărilor în stăinătate. Potrivit sondajului, tot mai mulţi americani (58%) consideră că acţiunea militară a SUA împotriva SI este inadecvată. Chiar şi în rândul democraţilor, aproape jumătate (46%) consideră că lucrurile nu merg bine în bătălia împotriva grupării. Aproximativ jumătate dintre respondenţi (51%) susţin că au încredere în preşedinte în calitatea sa de comandant-şef al armatei. Dar în timp ce persoane afiliate SI continuă să comită atacuri brutale, sprijinul pentru trimiterea de trupe pe teren în Irak şi Siria pare din ce în ce mai mare. În noiembrie, doar 43% dintre americani susţineau ideea mobilizării de trupe terestre, în timp ce 55% se opuneau acestei idei. În prezent, numărul celor care susţin mobilizarea a crescut la 47%. Sondajul a fost realizat pe un eşantion format din 1.027 de adulţi americani, în perioada 12-15 februarie, şi are o marjă de eroare de 3%.