Premierul israelian desemnat, Bejamin Netanyahu, împreună cu liderul Partidului Muncii, Ehud Barak, au semnat, marţi dimineaţa, un acord de coaliţie, care a fost supus aprobării congresului partidului de centru-stînga, în cursul zilei. Potrivit acestui acord, partidul Likud al lui Netanyahu îşi ia angajamentul de a continua negocierile de pace cu palestinienii şi de a respecta acordurile semnate cu aceştia în trecut. Acordul încheiat între cei doi oameni politici prevede, de asemenea, că Israelul va continua să acţioneze împotriva construcţiilor şi coloniilor ilegale din Cisiordania. În cazul aprobării coaliţiei cu partidul de dreapta al lui Netanyahu, Ehud Barak intenţionează să numească personal miniştrii săi, fără a convoca un nou congres în acest sens. Ministru al Apărării în exerciţiu, Ehud Barak îi cere de cîteva zile partidului său să intre în coaliţie, ceea ce i-ar permite să îşi păstreze portofoliul. În opinia lui, ”există interese superioare de stat, din cauza problemelor economice şi de securitate cu care se confruntă Israelul” şi asigură de asemenea că vrea să reprezinte o cotrapondere faţă de extrema dreaptă. În urma alegerilor legislative de la 10 februarie, Partidul Muncii nu a obţinut decît 13 locuri din cele 120, cel mai slab scor al său din istorie, iar Barak a declarat că vrea să tragă învăţăminte din această înfrîngere intrînd în opoziţie. Netanyahu dispune de majoritatea absolută în Knesset (Parlamentul israelian) datorită sprijinului formaţiunilor religioase şi de extremă dreaptă, dar preferă un Guvern extins, din care să facă parte şi Partidul Muncii. Netanyahu trebuie să formeze un Guvern pînă la 3 aprilie, pentru a obţine aprobarea Parlamentului înainte de expirarea termenului suplimentar stabilit în acest sens, de 28 de zile.

Între timp, confruntări violente au izbucnit, marţi, între poliţie şi manifestanţii care se opun unui marş al extremei-drepte israeliene în oraşul Umm al-Fahm, cu populaţie majoritar arabă. Poliţia israeliană, care a trimis aproximativ 3.000 de agenţi în oraşul Umm el-Fahm, a utilizat grenade lacrimogene şi tunuri de apă împotriva protestatarilor care au ripostat cu pietre. Ciocnirile au perturbat marşul zecilor de militanţi de extremă-dreapta, care fusese autorizat de poliţie. Extrema-dreaptă, care îi acuză pe arabii israelieni că sînt trădători, pentru că susţin cauza palestiniană, a anunţat că îşi rezervă dreptul democratic de a organiza manifestaţii pe teritoriul Israelului. Oraşul Umm el-Fahm este considerat un bastion al naţionaliştilor arabi israelieni şi un fief al mişcării islamice din Israel. Prezent la manifestaţie, liderul mişcării islamiste, Raed Salah, a acuzat extrema-dreaptă că încearcă să legitimeze transferul arabilor israelieni în afara ţării. Şeicul Salah a fost reţinut, scurt timp, luni, în Ierusalimul de Est, pentru că participase la o activitate culturală interzisă. Deputatul israelian Ahmad Tibi, aşteptat şi el la manifestaţie, a denunţat ”un act fascist al extremei-drepte”. Arabii israelieni sînt descendenţii palestinienilor rămaşi în Israel în momentul creării ţării, în 1948.