Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat, ieri, adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. ”Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeri Gherasimov.

Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, dar la care va recurge doar în ultimă instanţă, a declarat, ieri, într-o conferinţă la Moscova, şeful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov. ”Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă al NATO, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad, este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul unei conferinţe de două zile în capitala rusă, privind apărarea antirachetă. ”Având în vedere natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus. Lideri militari şi politici ruşi i-au avertizat deja pe partenerii lor occidentali, în mai multe rânduri, că, în cazul unui eşec al negocierilor, Rusia ar putea adopta o serie de măsuri, inclusiv instalarea unor sisteme Iskander de rachete nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune în enclava Kaliningrad. Conferinţa ”Factorul apărării antirachetă în formarea unui nou spaţiu de securitate” se încheie astăzi, fiind organizată de Ministerul rus al Apărării. La eveniment au participat reprezentanţi din 50 de ţări, inclusiv din cele 28 de state NATO, China, Coreea de Sud, Japonia şi OSCE.

Sistemul european de apărare antirachetă proiectat ar putea avea, până în 2020, capacitatea de a intercepta rachete balistice intercontinentale (ICBM) ruse, a declarat, ieri, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate. SUA şi NATO au fost de acord, la summit-ul de la Lisabona din 2010, să dezvolte un sistem de apărare antirachetă, însă negocierile dintre Rusia şi NATO sunt dificile, Rusia considerându-l o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicitând garanţii că acesta nu vizează capacitatea sa strategică de disuasiune nucleară. De asemenea, Patruşev a apreciat că instalarea unui sistem de apărare antirachetă în Europa, care are loc fără acordul Rusiei şi care va conduce la o degradare a nivelului disuasiunii sale nucleare, ar putea conduce la o ”dezechilibrare a stabilităţii strategice atât la niveluri regionale, cât şi la nivel global”.

SISTEM COMUN ANTIRACHETĂ Rusia şi-a reiterat, ieri, propunerea adresată NATO referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior. ”Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, prezentat ieri, la conferinţa internaţională de la Moscova, de Nikolai Patruşev. În opinia acestuia, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică.