Preşedintele american, Barack Obama, a desemnat-o pe Elena Kagan, în vârstă de 50 de ani, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Alegerea preşedintelui pentru funcţia de judecător numit pe viaţă nu va fi confirmată decât după validarea Senatului, anunţându-se o dezbatere acerbă, cu câteva luni înaintea alegerilor legislative. În cazul în care va fi confirmată, Elena Kagan va fi a patra femeie numită într-o funcţie la instanţa supremă, după Sandra Day O\'Connor, Ruth Bader Ginsburg şi Sonia Sotomayor. Potrivit presei, ea a avut prioritate în faţa judecătorului Curţii Federale de Apel din Chicago, Diane Wood, în vârstă de 59 de ani, audiată, de asemenea, de Barack Obama. Ea îi va succeda judecătorului John Paul Stevens, în vârstă de 90 de ani, care şi-a anunţat demisia la 9 aprilie, după 35 de ani de activitate la Curte, fiind unul din recordurile istorice de longevitate.

Desemnarea Elenei Kagan marchează apogeul unei cariere fulminante pentru această fostă profesoară de drept de la prestigioasa Universitate Harvard, aliat apropiat al preşedintelui Obama. Nominalizarea sa este, de asemenea, o surpriză, din cauza lipsei sale de experienţă în instanţă, petrecând o perioadă importantă din cariera sa în învăţământ. Elena Kagan a preluat funcţia de avocat al administraţiei americane în martie 2009, fiind prima femeie care a ocupat acest post. Numeroase voci i-au cerut lui Barack Obama să renunţe la tradiţia de a desemna o persoană provenind din sfera juridică sau cel puţin nu un judecător federal, în condiţiile în care ceilalţi opt membri ai Curţii Supreme sunt foşti judecători din cadrul Curţilor Federale de Apel, dintre care patru din Washington. La rândul lor, senatorii americani au deprins obiceiul, în ultimii 20 de ani, să lase clivajele partizane să predomine asupra uniunii sacre care exista altădată în legătură cu nominalizările pentru instanţa supremă. Obama a promis ”un candidat cu un spirit liber, prezentând garanţii de excelenţă şi integritate, un devotament deplin pentru respectarea legii şi o cunoaştere minuţioasă a manierei în care regulile juridice afectează viaţa cotidiană a americanilor”.

Moment politic şi foarte simbolic, alegerea preşedintelui va avea efect asupra ţării şi societăţii americane şi după încheierea mandatului său. Aceasta este cea de-a doua nominalizare făcută de Obama, după Sonia Sotomayor, care a devenit, în 2009, prima hispanică ce ocupă o funcţie în cea mai înaltă instanţă a SUA, fiind a treia femeie din istorie într-un astfel de post.