Ministerul rus al Educaţiei a postat online un proiect de lege privind protecţia antiteroristă a şcolilor ce propune supravegherea pe internet a elevilor, provocând proteste în rândul cadrelor didactice. Potrivit textului, conducerile liceelor şi universităţilor ruse urmează să analizeze site-urile personale ale elevilor şi personalului şi să întocmească dosare cu cei care au tendinţa să încalce regulile.

Proiectul de lege prevede că acestora le revine şi sarcina să supravegheze în permanenţă internetul, cu scopul de a colecta date despre activităţile teroriste din regiunea în care se află. Orice informaţie, inclusiv anonimă, cu privire la comportamentul “neobişnuit” al unui elev va fi transmisă FSB, serviciul federal de securitate, fostul KGB, sau Ministerului de Interne, prevede proiectul de lege. La o zi după ce a fost postat pe site-ul Guvernului, proiectul a provocat, vineri, reacţii din partea comunităţii cadrelor didactice. “Este vorba fie despre o absurditate birocratică, fie, mai degrabă, despre o tentativă de a pune sub supraveghere elevii şi cadrele didactice care nu aprobă puterea actuală”, şi-a exprimat indignarea Andrei Demidov, liderul unui sindicat, citat de cotidianul online gazeta.ru.

Proiectul a fost anunţat la numai o zi după ce preşedintele Putin lăuda practicile democratice ale Rusiei când vine vorba despre internet, în sesiunea anuală de întrebări adresate de public. “Surprins de critici”, Edward Snowden şi-a justificat vineri intervenţia neaşteptată într-o emisiune televizată în care preşedintelui Putin i se adresează întrebări în direct, prin voinţa de a obţine un răspuns oficial despre sistemele de supraveghere din Rusia. „L-am întrebat pe preşedintele rus în direct, la televiziune, pentru a obţine un răspuns oficial, nu pentru a plăti vama”, a scris fostul consultant al Agenţiei americane de securitate NSA, într-un articol publicat în „The Guardian”. Edward Snowden a vrut să răspundă astfel criticilor, care-i reproşează că a devenit „o marionetă a Kremlinului” şi că face propagandă preşedintelui Rusiei, o ţară în care s-a refugiat pentru o perioadă de un an începând din vara lui 2013. „Mă aşteptam ca unii să pună în discuţie participarea mea la întâlnirea anuală, compromisă în mare parte prin întrebări inofensive, adresate unui lider care nu obişnuieşte să fie sfidat. Însă, pentru mine, această ocazie rară de a aborda un tabu cu privire la dezbaterea asupra supravegherii efectuate de către stat, în faţa unui public majoritar obişnuit cu presa de stat, contrabalansează riscul”, a scris americanul.

Aflat la originea multiplelor dezvăluiri despre sistemul de supraveghere al SUA şi inculpat de către Washington, Edward Snowden l-a întrebat pe Putin, printr-o legătură video, joi, dacă Rusia interceptează, stochează sau analizează în vreun fel comunicaţiile a milioane de indivizi. „Avem o reglementare strictă cu privire la utilizarea de către serviciile speciale a acestor mijloace, şi anume interceptări telefonice şi supravegherea pe Internet. Acesta este motivul pentru care o supraveghere atât de masivă şi de oarbă nu poate să existe în Rusia”, i-a răspuns Putin. Întrebarea lui Snowden a fost catalogată prea „cuminte” de către unii. Fostul avocat general al NSA Stewart Baker a calificat-o drept „inofensivă, servită la comandă şi aranjată în prealabil”, într-o postare pe un blog găzduit de către ziarul „The Washington Post”.