Proporţiile apocaliptice acordate evaluării iniţiale au produs o adevărată panică printre elevii din învăţământul preuniversitar. În multe unităţi de învăţământ, asemenea evaluări erau susţinute şi până în prezent, însă la un alt nivel. Ce anume a provocat isteria în acest an? În primul rând, declaraţiile reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, care, pe lângă faptul că au decis ca aceste evaluări să devină obligatorii, le-au şi transformat în etalonul suprem de măsurare a nivelului elevului şi implicit al clasei şi l unităţii de învăţământ. În al doilea rând, dacă până acum evaluările iniţiale erau susţinute numai la materiile considerate de maxim interes pentru elev (exemplu: limba şi literatura română şi matematică), după ce au devenit obligatorii aproape toate cadrele didactice (excepţie fac profesorii de desen sau educaţie fizică) au apelat la acestea. Mai grav este faptul că toate testările au fost programate după indicaţiile primite de la Ministerul Educaţiei, în a treia săptămână de la începerea anului şcolar. Aşa se face că un elev a susţinut, numai pe parcursul acestei săptămâni, chiar şi câte patru testări într-o zi (în funcţie de profil şi ciclul de învăţământ), ceea ce a dus la epuizarea şi descurajarea lor. „Este nevoie de standardizare. Aceste evaluări vor fi de folos în primul rând părinţilor, care vor afla care este nivelul copiilor şi vor şti ce anume să ceară cadrelor didactice. Iar profesorilor le va fi de ajutor pentru a afla încotro se îndreaptă”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, prezent, ieri, la sediul Universităţii Maritime Constanţa. Rezultatele evaluării iniţiale nu vor fi trecute în catalog, ci în foaia de parcurs a elevilor.