ATAC Sub privirile câtorva zeci de spectatori veniţi din întreg judeţul, scanfandrii constănţeni au demonstrat, sâmbătă, că nu degeaba sunt numiţi elita marinei. Militarii au executat unul dintre cele mai frumoase şi complexe exerciţii văzute în Portul Constanţa. Grupul Naval de Forţe pentru Operaţii Speciale (GNFOS) şi grupul de scafandri EOD au primit misiunea de a elibera echipajul unei nave, luat ostatic de terorişti, dar şi de a curaţa nava de posibilele bombe artizanale. Prima echipă s-a apropiat de navă în imersie, iar în timp ce cea de-a doua echipă, aflată la bordul unei şalupe, a deschis focul, s-a apropiat de obiectiv şi a urcat la bordul navei fără a fi văzută de terorişti. Aşa a început atacul: cine nu se supunea era lichidat, iar cei care se predau erau luaţi ostatici. O a treia echipă a intrat în acţiune prin metoda “Fast Rope”, coborând la bordul navei dintr-un elicopter cu ajutorul frânghiilor. În doar câteva minute, obiectivul a fost asigurat, iar echipajul navei era salvat. Următorul pas a fost intrarea în acţiune a scafandrilor EOD după ce într-una dintre camerele ţinute sub control de terorişti a fost găsită o bombă artizanală. Dispozitivul a fost dus pe puntea de la pupa navei pentru a minimaliza efectul exploziei asupa navei şi, printr-o explozie controlată, a fost neutralizat. Prin acest exerciţiu, militarii au sărbătorit Ziua Scafandrilor din România, dar şi 35 de ani de la înfiinţarea Centrului de Scafandri.

PRINTRE LACRIMI Printre cei care au privit cu sufletul la gură exerciţiul s-au numărat şi părinţii unora dintre militarii care şi-au pierdut viaţa în tragedia aviatică de la Tuzla. În ochii lor înlăcrimaţi, mişcările militarilor au avut o cu totul altă însemnătate. Printre ei s-ar fi putut număra şi copiii lor. “Ne este foarte greu. Unde mă întorc, unde mă uit, eu tot îl aştept. Dacă el a tot fost plecat ba în America, ba în Irak, ba în Kosovo, sunt în aşteptare. Viaţa merge înainte. Nu ştii mâine ce te aşteaptă”, a declarat Cristina Cişmaşu, mama maistrului militar clasa a II-a Florin Claudiu Cişmaşu. “Cred că au fost cei mai buni militari. Din păcate, s-au jertfit într-o situaţie penibilă care putea fi evitată dacă exista mai mult interes, mai multă seriozitate şi o cooperare mai largă între Forţele Navale şi Forţele Aeriene. Nu s-a vrut, dar dacă erau asigurate toate condiţiile, acum erau şi ei aici. Puteau să dea dovadă de măiestria lor. Acum aveau peste 10 ani de activitate în domeniu şi puteau să arate de ce erau capabili. Mi-am imaginat cum ar fi putut să arate dacă era şi fiul meu printre ei. Ce mândru aş fi fost!”, a spus Petre Furtună, tatăl fruntaşului Cosmin Furtună.