O elită politică şi economică temătoare şi epuizată se strânge, începând de ieri, pentru cinci zile, la Davos, orăşelul din munţii elveţieni care găzduieşte reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF), după încheierea celei mai grave crize financiare globale. Este o lume care suferă de sindromul de epuizare, prea slăbită pentru a mai face faţă încă unui şoc global, a declarat profesorul Klaus Schwab, părintele reuniunii anuale a principalilor actori economici şi politicieni de pe scena internaţională. Criza a dus şi la modelarea de noi realităţi. Ani la rând, forumul a oferit ilustrarea perfectă a schimbării echilibrului global al puterii, de la Vest la Est şi, în mai mică măsură, de la Nord la Sud. Agenda de anul acesta confirmă noile superputeri: în primul rând China, apoi India, aflată încă în dezvoltare, urmată de ţări precum Brazilia. Viitorul companiei chineze, impactul Chinei asupra comerţului şi creşterii economice globale sunt numai câteva dintre sesiunile ce vor avea loc la forumul de la Davos, la care participă circa 2.500 de persoane. La unul dintre seminarii, ”Noile realităţi ale Chinei moderne”, şi-au exprimat intenţia de a participa de două ori mai multe persoane decât pot încăpea în sală. Mai mult, seminarul consacrat remodelării economiei americane este condus de un reprezentant al Academiei chineze de Ştiinţe Sociale. În aceste condiţii, nu este o surpriză că Beijingul trimite cea mai mare delegaţie la Davos, deşi, din punct de vedere politic, nu este la fel de puternică precum cele din anii trecuţi.

În fiecare an, înainte de reuniune, WEF redactează un Raport al Riscurilor Globale, iar anul acesta, documentul a fost extrem de pesimist, prezentând zeci de riscuri interconectate şi complexe ce ar putea depăşi guvernele, slăbite deja de criza financiară. ”Trebuie să fim atenţi ca această criză să nu devină o criză socială, aşa cum s-a întâmplat deja în unele ţări”, a subliniat profesorul Schwab. Forumul de la Davos nu va rezolva acesta probleme, evenimentul fiind destinat în primul rând discuţiilor şi dezvoltării de relaţii, însă poate duce la construirea de poduri şi la dezvoltarea de idei noi. Organizatorii forumului speră, însă, că discuţiile îi vor determina pe liderii mondiali să ia măsuri. Aceasta nu este o presupunere nerezonabilă, în condiţiile în care 19 guverne din G20 trimit la Davos miniştri importanţi sau chiar şefi de stat. WEF va lansa şi o reţea globală de reacţie la riscuri, o tentativă de a reuni opiniile ofiţerilor de risc din corporaţii cu cele ale oficialilor guvernamentali. Deşi China domină agenda, liderii europeni sunt cei care încearcă să îşi lase amprenta. Majoritatea discursurilor importante de la forum vor fi rostite de politicieni europeni: premierul britanic, David Cameron, cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, urma să rostească discursul de deschidere al forumului, dar atentatul de luni, de pe aeroportul Domodedovo, l-a determinat să îşi anuleze participarea. Europenii vor încerca să contracareze pesimismul agendei WEF în seminarii precum ”Europa: înapoi la planşa de proiectare” şi ”Zona euro: trecere de la supravieţuire la reînviere”, în timp ce premierul grec, Giorgios Papandreou, va lansa o ofensivă de şarm, pledând cazul ţării sale în public, dar şi pe lângă bancheri şi jurnalişti, în privat.

Terorismul şi alte subiecte de securitate vor fi, de asemenea, pe agendă, atacul din Rusia urmând, probabil, să distragă atenţia de la Afganistan şi Pakistan. Criză sau nu, forumul atrage în continuare principalii politicieni din lume. SUA, în general absente în ultimii ani, îl trimit în 2011 pe secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. 35 de ţări trimit şefi de stat sau de guvern. Însă femeile sunt subreprezentante. În aceste condiţii, WEF le-a cerut celor 100 de parteneri strategici ai săi, de la Goldman Sachs la Deutsche Bank, ca cel puţin o cincime din delegaţia fiecărei companii să fie formată din femei. Cu toate acestea, diversitatea reprezintă una dintre principalele trăsături ale Forumului de la Davos. Ţări în curs de dezvoltare şi industrializate sunt bine reprezentante, iar directorii celor mai mari companii din lume se vor întâlni pe coridoare cu pionieri din domeniul tehnologiei, antreprenori sociali, lideri religioşi, activişti Greenpeace şi Oxfam, dar şi artişti precum Robert de Niro şi Bono. În condiţiile în care Davosul nu înseamnă numai identificarea problemelor şi generarea de idei, ci şi descoperire, socializare şi curtat, în fiecare noapte, hotelurile din staţiunea elveţiană vor organiza zeci de petreceri, recepţii şi dineuri private.