În timp de Rusia suferă tot mai mult de pe urma crizei economice mondiale, cea mai mare ameninţare pentru liderii ţării vine nu din demonstraţiile de masă, ci de pe culoarele puterii. Premierul Vladimir Putin şi preşedintele Dmitri Medvedev se confruntă cu probleme tot mai mari, mai degrabă din partea elitei politice şi de afaceri, decît din partea populaţiei, spun analiştii şi economiştii. Obişnuiţi cu luxul şi banii uşor cîştigaţi în cei zece ani de creştere economică, încheiată brusc în toamnă, elita se teme acum că banii nu mai sînt de ajuns pentru toţi. Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia ţării să se scufunde, iar în aceste condiţii, Guvernul a avertizat oamenii de afaceri să nu se aştepte la planuri de salvare ample. ”Putin ar fi putut continua să practice democraţia pe stilul său, mulţi ani de acum încolo, dacă petrodolarii ar fi continuat să curgă. Însă, acum banii sînt pe terminate şi consecinţele sînt grave”, spune analistul Dmitri Oreşkin.

Într-o ţară faimoasă că-şi ţine ascunse luptele politice, este un lucru neobişnuit că tot mai multe figuri proeminente vorbesc acum despre tensiunile din rîndul elitei. Gleb Pavlovski, un expert politic cu legături cu Kremlinul, a desfiinţat un tabu cînd a speculat, într-un ziar, despre o posibilă lovitură de stat împotriva lui Putin, declanşată din interior. ”Dacă vorbim despre sursele de proteste sociale în Rusia, să le căutăm pe coridoarele puterii”, a spus el. Şefa biroului de presă a Kremlinului a refuzat să comenteze, dar legăturile strînse pe care publicaţia ”Moskovksi Komsomoleţ” le are cu puterea sugerează că este puţin probabil ca articolul să fi fost publicat fără aprobare oficială. În aceeaşi zi, Vladislav Surkov, prim-adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, a negat că actuala criză economică ameninţă vreun pact implicit, conform căruia populaţia i-ar fi predat libertăţile politice lui Putin, în schimbul prosperităţii. ”Vreau să iau apărarea actualului sistem politic. Nu este necesar să formăm ideea că, dacă ceva merge prost în economie, înseamnă o schimbare de sistem”, a explicat el. Analiştii declară că faptul că o astfel de figură politică a simţit nevoia să apere categoric sistemul politic - spunînd de cel puţin cinci ori că ”totul este bine” - arată gravitatea problemei. ”Elita lui Surkov este zguduită şi este foarte nervoasă”, a spus economistul Evgheni Gontmaher de la Institutul pentru Dezvoltare Contemporană, care îl consiliază pe Mevedev. ”Situaţia din Guvern se deteriorează”, a subliniat el.

Publicaţia de opoziţie ”New Times” a publicat, săptămîna aceasta, un sondaj îngrijorător, efectuat în rîndul oamenilor de afaceri şi politicieni regionali, potrivit căruia doar o cincime îl susţine deplin pe Putin, iar 60% spun că această concentrare a puterii la Kremlin în timpul preşedinţiei sale a afectat eficienţa Guvernului. Două milioane de ruşi şi-au pierdut slujbele şi multor altora le-au fost reduse salariile de la declanşarea crizei, dar protestele de stradă au fost puţine. Lev Gudkov, directorul Centrului Levada, explică acest lucru prin faptul că această criză nu a afectat deocamdată direct decît 10-15% din populaţie. ”Atitudinea populaţiei faţă de cei aflaţi la putere începe să se schimbe treptat. Însă, cultura politică din Rusia este una a pasivităţii şi răbdării”, a subliniat el. Pe culoarele puterii, îngrijorarea este tot mai mare în legătură cu stabilitatea tandemului Medvedev - Putin. Pavlovski le-a cerut celor doi, în interviu, să apară împreună mai des în public, pentru a dezminţi, astfel, speculaţiile privitoare la apariţia de neînţelegeri. Comentatorii spun că cei doi nu au opinii foarte diferite pe teme politice, dar este posibil ca acest lucru să nu fie valabil în privinţa echipelor lor. ”Această luptă între elite este periculoasă pentru amîndoi. Asociaţii lor nu sînt atît de buni prieteni”, explică Georgi Bovt, co-preşedinte al partidului de opoziţie Cauza Dreaptă. ”Dacă Putin sau Medvedev s-ar retrage, atunci criza politică ar fi uriaşă”, a subliniat el.