Minaretele moscheilor musulmane au fost, în Elveţia, subiect de referendum. Elveţienii s-au pronunţat, ieri, în favoarea interzicerii construcţiei de minarete. Potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne, interdicţia minaretelor ar fi fost acceptată cu 59% din voturi. Iniţiativa referendumului aparţine dreptei populiste, care doreşte modificarea articolului din Constituţie privind libertatea religioasă, pentru a interzice construirea minaretelor. Dreapta populistă elveţiană a convins cetăţenii, acuzând minaretele că sunt „simbolul aparent al unei revendicări politico-religioase a puterii, care pune sub semnul întrebării drepturile fundamentale\". După afişele care făceau apel la înlăturarea „oilor negre\" străine de pe teritoriul Elveţiei, propaganda dreptei populiste a generat un nou scandal: afişele sale prezentau o femeie învelită complet de un văl, în faţa drapelului elveţian acoperit de minarete, a căror siluetă stilizată seamănă cu nişte rachete. Comisia Federală împotriva Rasismului (CFR) Elveţia a denunţat afişele, acuzând reprezentanţii dreptei populiste că alimentează ura împotriva musulmanilor, în timp ce Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU s-a declarat îngrijorat de această campanie. La rândul lor, reprezentanţii bisericilor catolice şi protestante din Elveţia, precum şi cei ai comunităţii evreieşti şi musulmane, au condamnat în unanimitate proiectul. „Teama este un consilier prost\", au avertizat episcopii catolici.

AJUTAŢI DE AUTORITĂŢI. Campania derulată de dreapta populistă împotriva simbolurilor islamice a şocat şi dezamăgit comunitatea musulmană din Constanţa. „Este trist să vezi că aşa ceva se poate întâmpla într-o ţară care se vrea civilizată şi democrată. Dar, din ce am văzut în vizitele mele în străinătate, în Occident nu există democraţia care există în România atunci când vine vorba de drepturile comunităţilor religioase”, a declarat şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat. El a adăugat că, din acest punct de vedere, comunitatea musulmană din România nu are de ce să se îngrijoreze: „Noi suntem o comunitate tradiţională. Am avut strămoşi aici, mulţi dintre ei luptând în armatele române în al Doilea Război Mondial. Noi facem parte din această societate, de aceea nu cred că vom avea problemele cu care se confruntă comunităţile musulmane din alte state occidentale”. De-a lungul vizitelor făcute în comunităţile musulmane din alte state, muftiul Muurat a avut ocazia de a vedea cum sunt tratate acestea în statele din care fac parte. Potrivit şefului Cultului Musulman din România, în urmă cu aproximativ o lună şi jumătate, s-a deplasat în Austria, unde a participat la inaugurarea unei geamii. „Am rămas surprins când am văzut cât de mic era minaretul acesteia. Acum, cu ocazia Kurban Bayram-ului, reprezentanţii musulmanilor din Austria au venit la noi. A fost rândul lor să fie uimiţi de faptul că autorităţile locale ne-au permis să ridicăm un minaret înalt, sau că acestea ne sprijină atunci când avem nevoie de ajutor. Le-am povestit că, în urmă cu aproximativ 3 ani, primarul Constanţei, Radu Mazăre, ne-a ajutat să achiziţionăm o nouă staţie prin care să putem chema credincioşii la slujbă. La ei nu se întâmplă aşa ceva, de cele mai multe ori nici nu au voie să facă aceste chemări”, a povestit muftiul Muurat. La nivelul judeţului Constanţa sunt ridicate 17 minarete, în timp ce în municipiu sunt şase minarete. Acestea deservesc cei aproximativ 50.000 de musulmani care locuiesc pe raza judeţului.