Elveţia şi-a deschis frontierele în urma intrării în vigoare a acordului Schengen, vineri, dar verificarea mărfurilor şi chiar controalele de identitate persistă în oraşul Zurzach, de la graniţa cu Germania, unde niciun vehicul nu scapă grănicerilor organizaţi în patrule mobile. Pe drumul înzăpezit situat la patru kilometri de frontiera cu Germania, trei vameşi elveţieni, îmbrăcaţi cu noile lor ”uniforme albastre Schengen”, opresc sistematic maşinile care care se apropie de barieră. ”Am început cu patrule mobile în 2001, dar ne-am intensificat controalele în ultimele luni, pentru a fi pregătiţi de intrarea în spaţiul Schengen”, afirmă Hans Arzethauser, purtător de cuvînt al grănicerilor.

Aderînd la Schengen, Elveţia a abolit controlul actelor de identitate la cei 1.888 de kilometri de graniţă comună cu UE, un pas important pentru o ţară a cărei doctrină rămîne neutralitatea. ”Nu mai avem dreptul să efectăm controale sistematice la frontiere, dar controlul mărfurilor persistă”, subliniază Arzethauser, în timp ce colegii săi inspectează actele de identitate şi permisele de conducere ale şoferilor opriţi. Dacă cele aproximativ 8.000 de persoane care tranzitează zilnic frontiera în regiunea Zurzach nu se mai supun controalelor de identitate, ele trebuie totuşi să-şi declare mărfurile, Elveţia fiind foarte restrictivă în ceea ce priveşte importurile de produse agricole, cum ar fi vinul sau carnea, mult mai ieftine de cealaltă parte a graniţei. ”Aderarea la zona Schengen este un real progres pentru munca noastră”, afirmă Arzethauser, care lucrează de 33 de ani în corpul grănicerilor. Progresul este evident în materie de luptă împotriva furturilor, cu atît mai mult cu cît Elveţia şi-a legat baza sa de date la sistemul electronic de căutare SIS (sistemul informatic Schengen) al UE. ”Înainte, Elveţia era considerată o insulă de către criminali, autorităţile elveţiene neputînd să acceseze fişierele persoanelor căutate de poliţie în spaţiul comunitar. Acest nou sistem ne aduce un beneficiu în materie de securitate şi ne permite identificarea persoanelor căutate de justiţie, a vehiculelor sau a obiectelor furate şi căutarea cererilor de azil”, explică purtătorul de cuvînt. În Confederaţie este aplicabilă reglementarea de la Dublin prin care se determină statul membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate pe teritoriul său, evitînd astfel situaţia în care un solicitant de azil îşi prezintă simultan cererile în mai multe state din UE. De fapt, Schengen a dus la ieşirea Elveţiei din izolarea la care o condamnă statutul său de neutralitate, grănicerii elveţieni putînd de acum să participe la misiuni ale Frontex, agenţia europeană care coordonează supravegherea graniţelor externe ale UE.

Aderarea la Schengen ar putea totuşi să fie pusă în discuţie la 8 februarie, în urma unui vot popular asupra deschiderii pieţei muncii pentru români şi bulgari, în cadrul continuării şi extinderii acordurilor de liberă circulaţie. ”În cazul unei respingeri, acest fapt ar ridica o problemă majoră şi ar urma să întrerupem prezenţa Elveţiei în Schengen”, a avertizat Bruxelles-ul. Consiliul Federal elveţian a anunţat că cetăţenii din România şi Bulgaria au dreptul la 282 de permise de şedere pentru anul 2009 şi 1.006 permise de şedere pe termen scurt, pînă la încheierea acordului privind libera circulaţie cu cele două ţări, potrivit unui comunicat oficial. Vineri, Consiliul Federal elveţian a anunţat numărul de muncitori calificaţi din ţări care nu fac parte din UE ce vor fi autorizaţi să rămînă în Elveţia, în 2009. Cotele actuale rămîn valabile pînă la sfîrşitul anului. Circa 4.000 de permise de şedere pe an şi 7.000 de permise de şedere pe termen scurt vor putea fi astfel eliberate. Potrivit Consiliului Federal, cote autonome de permise vor fi puse la dispoziţie în cadrul extinderii liberei circulaţii pentru cetăţenii români şi bulgari, pînă cînd această măsură intră în vigoare, cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul anului viitor.