Se tot vorbește de ceva vreme despre renașterea Drumului Mătăsii și despre cum va fi integrat Portul Constanța în acest proiect. Treptat, se fac pași importanți pentru concretizarea acestui deziderat. Vineri, la Gara Maritimă din Constanța, a avut loc o masă rotundă cu tema „Portul Constanța pe Drumul Mătăsii 2018”. la eveniment a participat și fostul președinte al României Emil Constantinescu, unul dintre fondatorii acestui proiect. „Cu 20 de ani în urmă țineam un discurs în Senatul SUA, în prezența mai multor oficiali străini. Am început prin a spune că proiectele economice mari rămân mari în istorie pentru că crează solidarități regionale, naționale și internaționale. Tot atunci am vorbit despre Portul Constanța și cum poate susține economia mondială. Arunci când am fost ales președinte, România era într-o situație dezastruoasă. Acum, lucrurile s-au îmbunătățit, dar în continuare există cetățeni nemulțumiți pentru că resimt lipsa de solidaritate. Solidaritatea împotriva a ceva creează diviziuni în societate. Numai solidaritatea pentru ceva este cea care unește națiunile. Proiectul renașterii Drumului Mătăsii va trăi dacă va fi asociat cu cercetarea. Iar pentru aceasta este nevoie ca oamenii de afaceri să aibă o gândire vizionară. Eforturile lor să nu se termine cu bilanțuri la sfârșit de an și câștiguri pe termen scurt. Eforturile lor trebuie să cuprindă și sprijinirea mediului academic”, a declarat Constantinescu.

Participarea lui Emil Constantinescu la eveniment are o semnificație istorică și economică, dar și una culturală. Renașterea „Drumului Mătăsii” este o inițiativă internațională care s-a dezvoltat în ultimele decenii concentrându-se pe aspectele economice, de infrastructură și politice. Primul pas a fost dezvoltarea unui proiect regional, inclus în această vastă strategie globală: TRACECA, coridorul de transport între Europa Centrală şi Asia de sud-vest care să traverseze estul Europei, Marea Neagră, Caucazul, Marea Caspică, Asia Centrală.

În 1996, România se afla în afara proiectului TRACECA, iar președintele Emil Constantinescu a folosit cu tenacitate toate întâlnirile sale cu liderii politici pentru a le desena pe hartă poziţia centrală a României şi, mai ales, situarea ei la intersecţia principalelor coridoare de transport din Antichitate: coridorul N-S, numit şi „Drumul Ambrei”, între Marea Baltică şi Marea Egee, şi coridorul E-V, care avea să devină cunoscut sub numele „Drumul Mătăsii” şi care lega China de estul Europei.La 15 iulie 1998, în discursul susținut în fața Congresului SUA, onoare deosebită rezervată doar liderilor care au marcat istoria timpului lor, președintele României pleda pentru implicarea SUA în renașterea „Drumului Mătăsii”. Apelul nu a rămas fără răspuns. Congresul Statelor Unite a finanțat studiile de fezabilitate pentru transportul petrolului şi al gazelor din Marea Caspică spre Europa Occidentală prin România și, ulterior, prin Slovenia, Croația, iar după îndepărtarea de la putere a lui Slobodan Miloșevici, și prin celelalte state ex-iugoslave. Cu doar câteva zile mai devreme, în timpul unei vizite oficiale în Georgia, împreună cu Eduard Șevarnadze, inaugura linia de ferryboat Constanţa – Poti. În septembrie 1998, în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt „Refacerea vechiului Drum al Mătăsii”, de la Baku, unde au participat 32 de şefi de stat, Emil Constantinescu semna în numele României “Acordul de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia”.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului poate facilita în mod concret dezvoltarea proiectelor dedicate patrimoniului cultural al țărilor străbătute de „Drumul Mătăsii”.

Demersurile lui Emil Constantinescu pentru renașterea „Drumului Mătăsii” și includerea României în acest proiect au continuat și după încheierea mandatului de președinte, la reuniunile Institutului East-West, la Summit-urile Eurasia de la Istanbul, la Forumurile Internaţionale de la Baku, la conferinţele Clubului de la Madrid sau ale Academiei Mondiale de Artă și Știință de la Alma-Ata. În vara anului 2017, era invitat în China, la conferinţa “China’s New Role in International Relations: The Prospects of One Belt One Road Initiative” organizată de Peking University şi Pangoal Institution, în parteneriat cu Nizami Ganjavi International Center.