Zilele de 15 ianuarie şi 15 iunie sunt date de referinţă ale literaturii şi culturii române. În urmă cu 121 de ani, la 15 iunie 1889, dispariţia precoce a „Luceafărului” poeziei româneşti, Mihai Eminescu, la numai 39 de ani, lăsa un gol profund în cultura românească, suplinit doar de valoarea operei pe care apucase să o lase posterităţii.

Perpetuând un bun obicei inaugurat în urmă cu câţiva ani, din dragoste de Eminescu şi respect pentru valorile culturii române, numismatul constănţean Bogdan Mihai a organizat, ieri, la sediul Societăţii „Ovidiu Numis”, o mini-expoziţie reunind câteva din cele mai frumoase medalii din colecţia sa particulară care însumează 98 de piese. Printre medaliile expuse se află şi cea care redă masca mortuară a poetului, dar şi monede care îl reprezintă pe Eminescu la Viena, Berlin, Odessa şi Cracovia. Din păcate, constănţenii copleşiti de griji materiale şi sufocaţi de căldură nu prea au avut dispoziţia necesară de a întoarce capul spre vitrina societăţii de numismatică „Ovidiu Numis”, unde se aflau efigiile lui Eminescu. Din aceleaşi motive obiective, dar şi din cauza nepăsării, la ceas comemorativ, prea puţini locuitori ai vechiului Tomis au poposit, ieri, la statuia lui Eminescu de pe faleza Cazinoului, pentru a-i aduce un pios omagiu „poetului nepereche”.

„Eminescu va rămâne prin felul în care îl judecă generaţiile. Poporului român ar trebui să-i fie ruşine de felul în care îl judecă pe Eminescu, pentru că aşa se judecă pe sine”, afirma Dorel Vişan, în luna ianuarie, în cadrul amplelor manifestări „160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, organizate de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), Fundaţia Culturală „Fantasio” şi Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Poate acum, mai mult ca niciodată, românii ar trebui să se gândească la valorile spirituale şi să-şi îndrepte privirea spre trecut, pentru a face faţă încercărilor prezentului şi provocărilor viitorului.