În cadrul întrevederii avute duminică, de la Soci, cancelarul german i-a cerut preşedintelui rus mai multă fiabilitate în ceea ce priveşte livrările de energie către Europa. Energia a reprezentat problema centrală a întîlnirii, la două săptămîni după criza politică şi comercială izbucnită între Rusia şi Belarus, care a provocat întreruperea livrărilor de petrol rusesc către Europa prin oleoductul Drujba. Angela Merkel a insistat asupra necesităţii unor mecanisme precise de comunicare pentru a se evita tensiunile, neînţelegerile precum cele intervenite în cursul crizei ruso-belaruse. Vladimir Putin şi-a apărat poziţia în criza cu omologii de la Minsk şi a precizat că Rusia a oferit mereu garanţii de fiabilitate. Liderul rus a dat asigurări că Moscova rămîne un partener energetic fiabil şi că urmează să dezvolte rute alternative de transport a resurselor, pentru a reduce dependenţa sa faţă de vecinii Ucraina şi Belarus, pe teritoriul cărora trec conductele cu petrol şi gaze naturale ruseşti.

Referindu-se şi la embargo-ul impus cărnii poloneze, un alt subiect delicat în relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, cancelarul Merkel a afirmat că situaţia nu este încheiată, după negocierile de săptămîna trecută de la Berlin. Din cauza acestui embargo pe care Polonia îl consideră motivat politic, autorităţile de la Varşovia blochează demararea negocierilor pentru un nou acord de parteneriat între cele două părţi. Cancelarul german mizează pe o soluţie în acest diferend, ce afectează şi România şi Bulgaria pînă la noul summit Uniunea Europeană - Rusia, prevazut pentru data de 18 mai, la Samara, în Rusia.

La nici 24 de ore de la apelul mai multă transparenţă în domeniul petrolier, Rusia a anunţat că acordă companiilor Gazprom şi Rosneft drepturi egale la exploatarea zăcămintelor marine de petrol şi gaze, reprezentînd o nouă decizie ce limitează accesul firmelor private ruse şi al celor străine la rezervele energetice ale statului. Surse guvernamentale au declarat că decizia a fost luată încă de săptămîna trecută, la o întîlnire a preşedintelui Putin cu membri ai Executivului rus. Reprezentanţii celor două companii au refuzat să comenteze.

Toate zăcămintele marine care nu au fost încă alocate vor fi oferite numai prin licitaţii închise, fapt ce reduce şansele de a obţine cîştiguri bugetare semnificative, dar garantează că nu va apărea un cîştigător surpriză. Măsura, care face parte din planul autorităţilor de a spori controlul statului asupra resurselor naturale ale Rusiei, nu reprezintă o supriză. Autorităţile ruse au anunţat în repetate rînduri că preferă ca zăcămintele din largul coastelor ruse să fie alocate firmelor de stat, care să contribuie la creşterea producţiei de petrol şi gaze a Rusiei. Recent, Gazprom a preluat o participaţie de 50% la proiectul Sahalin 2, de la grupul Royal Dutch/Shell şi partenerii niponi ai acestuia, pentru 7,45 miliarde de dolari, după mai multe luni de presiuni exercitate de instituţiile ruse din domeniul protecţiei mediului.