Prețul energiei la bursa OPCOM a scăzut luni sub 100 euro/MWh; cotațiile sunt încă mari, depășindu-le pe cele din Ungaria, Cehia și Slovacia, însă nu ne plângem. Miercuri, 1 februarie, un MWh se tranzacționa și cu 680 lei. În ultima săptămână, însă, pe fir au intrat arbitrul pieței de profil, ANRE, și Consiliul Concurenței, care investighează cauzele acestor scumpiri absurde. Din câte se pare, n-ar fi vorba de o manipulare a bursei, ci doar de iresponsabilitate din partea furnizorilor, care au ales să se aprovizioneze din cele mai volatile segmente ale pieței de energie. ANRE și Ministerul Energiei se jură că prețurile-șoc de la OPCOM nu se vor resimți în facturile finale ale consumatorilor. Totuși, indicat ar fi să ne pregătim sufletește. Și poate să punem bani deoparte.

ÎNTOARCEREA LA NORMAL? Prețul energiei la bursa OPCOM, cu livrare luni, a scăzut sub 100 euro pe MWh, fiind mai mare în unele intervale orare decât în Ungaria, Cehia și Slovacia, arată datele de pe site-ul bursei de energie. Astfel, maximul de preț în piața spot pentru ziua de luni a fost de 450 lei pe MWh (99,65 euro), în intervalul orar 09.00 - 10.00. În același timp, în Ungaria, energia costa 97,96 lei pe MWh, iar în Cehia și Slovacia - 84 euro/MWh. Recordul de preț în piața românească a fost înregistrat miercuri, 1 februarie, când un MWh s-a tranzacționat cu 680 lei. România a înregistrat în două zile, respectiv 15 și 23 ianuarie, cel mai mare preț al energiei din Europa, ajungând la 74,92 euro pe MWh, respectiv 96,52 euro pe MWh. Cum s-a ajuns aici? Potrivit unui raport al arbitrului ANRE, manipularea pieței nu este una dintre cauzele pentru care prețul energiei a atins cote-record în ianuarie; motivele țin de denunțarea unor contracte, de comportamentul jucătorilor, precum și de lipsa apei și stocurilor de cărbune - „În PZU (piața pentru ziua următoare) nu există participanți dominanți, iar funcționarea sa interconectată a eliminat practic posibilitățile de manipulare. Pe de altă parte, PIP (prețul de închidere a pieței) a scăzut artificial, în 2016, cu mici excepții, ca urmare a ofertelor la prețuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile; în aceste condiții, furnizorii au identificat PZU ca sursă de achiziție, iar asta a modificat semnificativ prețul portofoliului, jucătorii majorându-și treptat ponderea achizițiilor din PZU. De asemenea, s-au diminuat resursele hidro și disponibilul din PE (piața de echilibrare), iar centralele pe lignit au funcționat intermitent, determinând micșorarea stocurilor“.

FACTURI-PANICĂ Raportul ANRE mai arată că la creșterea prețului din PZU a contribuit și managementul inadecvat al furnizorilor - „După 23 ianuarie am constatat o creștere a ofertelor de cumpărare în PZU, ca urmare a faptului că, la 20 ianuarie, un furnizor a notificat partenerii de tranzacții că își reziliază contractele (la 24 ianuarie); alții i-au urmat imediat exemplul. Și, astfel, ofertele de cumpărare au fost mai mari decât cele de vânzare, iar prețul a urcat din ce în ce mai mult, de la o zi la alta“. ANRE a descoperit că furnizorul-zero a achiziționat constant energie din PZU (pondere de 20 - 78% în 2016 și de maximum 43% în 2016), politica de expunere ridicată la volatilitatea prețului din PZU fiind greu de înțeles, mai ales că avea contracte bătute în cuie cu un număr mare de clienți. Practica nu este ilegală, dar este o dovadă de iresponsabilitate. De notat că fluctuațiile de prețuri de la bursa de energie, consemnate în ultimele trei săptămâni, nu se vor reflecta în facturile consumatorilor casnici, nici la curent electric, nici la încălzire, a transmis, la finele săptămânii trecute, ANRE. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, a cerut transparentizarea numelor tuturor companiilor care au avut un comportament incorect în piața de energie. Și Consiliul Concurenței a intrat pe fir, derulând acum o anchetă în piața de profil.