TURBINĂ EOLIANĂ SAU MONUMENT? România continuă să surprindă şi nu prin lucruri bine făcute, ci prin exemple negative, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile cu fonduri europene. Nu puţine au fost situaţiile în care chiar autorităţile statului au blocat nejustificat proiectele europene ale administraţiilor locale, bătându-şi joc de eforturile acestora, dar mai ales de banii contribuabililor. Oraşul Hârşova se numără printre unităţile administrativ-teritoriale care s-au lovit de viziunea de cal a autorităţilor de management. Ne amintim cum, în anul 2010, autoritatea de management a respins un proiect iniţiat de Primăria Hârşova, privind iluminatul public cu surse de energie regenerabilă, pe motiv că nu mai există un astfel de proiect la nivel naţional. Banii europeni pentru acel proiect au fost pierduţi, iar România a punctat, din nou, negativ la capitolul atragerea de fonduri europene. Autoritatea locală din Hârşova s-a reorientat şi a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de euro pentru o turbină eoliană care să alimenteze cu energie electrică Spitalul Orăşenesc Hârşova, lucru care ar fi însemnat reducerea semnificativă a cheltuielilor. Contractul s-a semnat, turbina eoliană a fost ridicată, însă de mai bine de doi ani este piesă de muzeu în curtea unităţii sanitare. De ce? Primarul dă şi motivul: reprezentanţii ENEL, adică privaţii care au cumpărat de la statul român reţelele de distribuţie a energiei electrice, au găsit tot timpul motive pentru ca eoliana să nu fie pusă în funcţiune. „Nu vreau să mai spun ce fel de ţară suntem, dacă am fost în stare să vindem străinilor reţelele de transport pentru curentul electric. Acum suntem la mâna lor şi nu putem face absolut nimic”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. Eforturile, atât ale administraţiei locale, cât şi ale constructorului care a ridicat turbina eoliană, nu au fost de ajuns pentru a pune în mişcare palele eolienei. „Este mai mult decât bătaie de joc. Banii europeni pe care i-am investit nu ne-au fost de niciun folos. Ba mai mult, de curând, am primit de la ENEL un aviz de debranşare pentru Spitalul din Hârşova, pentru neplata energiei electrice. Datoria către ei este de 120.000 de lei. Probabil că şi din această cauză au tot venit cu solicitări de remedieri ale unor probleme numai de ei ştiute, pentru ca spitalul să rămână în continuare dependent de ei. Indiferent ce se va întâmpla de acum încolo, că vor porni sau nu eoliana, voi face o pancartă mare pe care o voi atârna de eoliană şi pe care voi scrie: „Monument închinat ENEL şi românilor proşti care şi-au dat lumina ţării pe mâna străinilor!””, a mai spus primarul.

MOTIVAREA ENEL Reprezentanţii ENEL spun că centrala eoliană situată în curtea Spitalului Hârşova nu a avut până de curând toate lucrările finalizate pentru a putea fi pusă în funcţiune. Aceştia mai spun că, după ultimele verificări, toate problemele semnalate de specialiştii lor au fost remediate şi că, în prezent, turbina eoliană a intrat în probe, care vor dura până pe 25 iulie. „Nu ştiu despre ce probe vorbesc. Poate la ei pe hârtie, că la Hârşova eoliana nu s-a mişcat şi nici nu se mişcă”, a afirmat Nădrag. Constructorul Ginero Afendulis spune că, teoretic, eoliana ar fi în probe. „Practic, nu este. Din punct de vedere tehnic, tot ce au solicitat cei de la ENEL a fost făcut. Nu mai au ce să ceară. Din discuţiile pe care le-am avut, am înţeles că cei de la ENEL trebuie să schimbe contorul cu unul nou, cu două sensuri, şi să întocmească un nou contract de racordare sau să vină cu un act adiţional la contractul deja existent. Nu ştiu ce vor face. Este politica lor internă”, a spus Ginero Afendulis. Până când ENEL va finaliza procedurile birocratice interne la Hârşova, turbina eoliană de 2,5 milioane de euro este pe post de sperietoare de ciori, lucru apreciat de agricultorii din zonă, dar nu şi de administraţia locală, ameninţată de acelaşi ENEL că lasă spitalul fără curent electric.