UN PROGRAM, O MIE DE PROBLEME România este ţara în care totul este posibil sau, mai bine zis, este ţara în care datul la gioale sau hăcuirea caprei vecinului este sport naţional. De aproximativ şase ani, îi vedem la televizor pe unii lideri politici îngrijoraţi de faptul că România este codaşa Europei în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Reprezentanţii UE, şi ei preocupaţi de lipsa de interes a României în ceea ce priveşte banii europeni, au dorit să vadă care sunt problemele de nu putem să accesăm fondurile. Şi au descoperit că de fapt românii sunt singurii vinovaţi pentru acest lucru, ba mai mult, au aflat că banii europeni erau direcţionaţi către firmele partidului aflat la putere (PDL). Au existat şi situaţii, puţine ce-i drept, în care autorităţile locale nu atât de dezvoltate au primit finanţare pentru o serie de proiecte vitale pentru comunităţile lor. Hârşova este un astfel de exemplu. Oraşul care se află între primele trei din ţară în ceea ce priveşte şomajul s-a bucurat de obţinerea fondurilor europene pentru un proiect privind folosirea resurselor regenerabile pentru funcţionarea Spitalului Orăşenesc. Iniţial, Ministerul Sănătăţii, luase decizia în anul 2010 să închidă spitalul şi să-l transforme în azil. În urma solicitărilor autorităţilor locale şi judeţene, unitatea sanitară a fost scoasă din listă. Cum sursa de finanţare nu a fost indicată, Consiliul Local Hârşova s-a trezit cu o gaură bugetară consistentă generată de cheltuielile de întreţinere pentru spital. Imediat a venit din partea primarului soluţia de reducere a cheltuielilor: includerea Spitalului Orăşenesc într-un proiect de reabilitare termică prin Ministerul Mediului. „Era vorba despre programul ”Casa verde”, care, odată implementat, trebuia să reducă cheltuielile cu întreţinerea cu peste 20%”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.

DEFICIENŢE INVENTATE Proiectul a fost semnat, finanţarea a fost asigurată, lucrările au fost demarate. Totul se întâmpla spre sfârşitul anului 2010. La un an distanţă, primarul din Hârşova sărbătorea finalizarea lucrărilor, atât la turbina eoliană, cât şi la panourilor solare şi pompa geotermală. Cele 2,5 milioane de euro reprezentau o investiţie în viitorul unităţii sanitare, folosită de peste 50.000 de locuitori din împrejurimi. Dacă în ceea ce priveşte panourile solare şi pompa geotermală lucrurile au decurs bine, spitalul având căldură şi apă caldă la cheltuieli minime, cu turbina eoliană de 50 de kilowaţi lucrurile s-au complicat. „Nu vreau să mai spun ce fel de ţară suntem, dacă am fost în stare să vindem străinilor reţelele de transport pentru curentul electric. Acum suntem la mâna lor şi nu putem face absolut nimic. Probleme cu reprezentanţii ENEL am avut în mai multe rânduri, fie că a fost vorba despre alimentarea cu energie a unor blocuri noi, fie că a fost vorba despre sprijinul unor investitori privaţi din zonă. Acum ne lovim din nou de birocraţia ENEL, care foloseşte orice mijloc şi metodă pentru a întârzia proiecte ce ulterior le pot aduce lor deservicii”, a spus Nădrag. Mai exact, de aproximativ doi ani, Primăria Hârşova se chinuieşte să pună în funcţiune turbina eoliană din curtea Spitalului Orăşenesc. Ar fi fost foarte simplu dacă turbina ar fi trebuit conectată direct la unitatea sanitară. Din nefericire, acest lucru nu a a fost posibil, motiv pentru care eoliana a trebuit să fie racordată la sistemul energetic naţional. „Aici au început să apară problemele. Deşi au trecut aproximativ doi ani de la montarea turbinei, nici până astăzi nu putem beneficia de ea. Practic, banii europeni pe care i-am obţinut cu foarte mare dificultate au fost investiţi degeaba. Mai mult decât atât, de curând am primit o somaţie de la ENEL pentru o restanţă de plată de 50.000 de lei”, a afirmat primarul.

MOTIVAREA ENEL Reprezentanţii ENEL spun că centrala eoliană situată în curtea Spitalului Hârşova nu are toate lucrările finalizate până la această dată pentru a putea fi pusă în funcţiune. „În 30 ianuarie 2013, comisia de recepţie ENEL a constatat neîndeplinirea condiţiilor tehnice funcţionării corecte a instalaţiilor de racordare a turbinei eoliene, făcând câteva observaţii. Constructorul lucrării urma să remedieze toate aceste observaţii tehnice. În urmă cu 10 zile, specialiştii Enel Distribuţie Dobrogea au vizitat instalaţiile şi au constatat că nu s-au remediat observaţiile tehnice şi nici nu s-au putut face primele probe tehnice de funcţionare, nefiind pregătită logistica necesară”, se arată într-un comunicat al ENEL Dobrogea, fără a se preciza care au fost deficienţele constatate. A venit imediat şi replica primarului. „Cei de la ENEL găsesc de fiecare dată tot felul de motive pentru a întârzia punerea în funcţiune a eolienei. Este inadmisibilă o asemenea atitudine. Am dat curentul la străini şi acum suportăm consecinţele”, a spus indignat primarul. Până când turbina eoliană va deveni funcţională, spitalul din Hârşova va continua să acumuleze datorii către ENEL. Menţinerea ca şi consumator constant a Spitalului Orăşenesc Hârşova poate fi şi unul din motivele pentru care reprezentanţii ENEL amână acordarea avizului tehnic de racordare la sistemul energetic naţional. Poate că nu ar fi rău ca Guvernul să se autosesizeze, pentru că situaţia de la Hârşova nu este singulară, existând în ţară atât autorităţi publice cât şi investitori privaţi care se lovesc de birocraţia ENEL.