În momentul în care au fost demarate lucrările pentru primele parcuri eoliene în Dobrogea, toată lumea le-a văzut ca o imensă oportunitate. Marii jucători o socoteau o afacere profitabilă, consumatorii o vedeau drept o alternativă sănătoasă şi, cu timpul, mai puţin costisitoare pentru energia electrică, iar primăriile comunelor pe teritoriul cărora se aflau aceste parcuri le considerau o nouă sursă de venit la bugetul local, prin urmare, o posibilitate de a face noi investiţii. În timp, însă, s-a dovedit că lucrurile nu stau chiar aşa. Dacă până acum administraţiile locale erau entuziasmate de idee şi susţineau cu toate mijloacele parcurile de eoliene, acum se pare că multe dintre ele au rămas dezamăgite, din cauza faptului că banii de pe urma taxelor pe care le plătesc firmele care administrează astfel de parcuri nu mai intră în bugetul local, ci se duc la Guvern. Este şi cazul comunei Independenţa, pe teritoriul căreia se află nu mai puţin de 22 de turbine eoliene. Primarul comunei, Cristea Gâscan, ne-a explicat că centralele eoliene nu mai reprezintă o sursă de venit pentru comunitate. „Nu mai suntem aşa entuziasmaţi de prezenţa turbinelor eoliene pe teritoriul comunei. Pe cât de bucuroşi am fost la început, pe atât de sceptici am devenit acum, pentru că taxa pe stâlp se duce la Guvern, nu la bugetul local, iar nouă nu ne mai rămâne nimic. Singurele venituri pe care le mai avem de la ei ar fi din autorizaţiile de construire a celor noi. Dar nici pe asta nu ne putem baza prea mult”, a afirmat primarul.