Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), epilepsia este cea mai frecventă boală neurologică, după cefalee, cu o incidenţă de 800-1.000 de cazuri la suta de mii de locuitori, adică o persoană din 200 are maladia. Societatea de Neurologie din România (SNR) a lansat, ieri, campania, „La fel ca noi”, un program de luptă împotriva discriminării sociale a bolnavilor de epilepsie din România, poiect susţinut de UCB Pharma, unul dintre liderii mondiali în cercetarea şi tratarea bolilor neurologice şi care se va desfăşura pe durata anului 2009. Campania are ca scop să îi încurajeze pe bolnavi să îşi declare afecţiunea şi să rămînă sub supraveghere medicală continuă, dar şi să educe opinia publică în sensul acceptării şi integrării bolanvilor de epilepsie. Studiul OMS privind epilepsia arată că incidenţa bolii oscilează între 40 şi 70 de cazuri la 100.000 de locuitori, aceste date făcînd referire la numărul de cazuri noi apărute într-un an. Mai mult de jumătate din cazurile de epilepsie debutează înainte de 16 ani. O criză unică accidentală se întîlneşte la 5% din populaţie, în vreme ce convulsiile febrile apar la 5% dintre copii. “Unul din 20 oameni are o criză accidentală şi unul din 200 are epilepsie”, potrivit aceluiaşi raport al OMS. Preşedintele SNR, profesor doctor Ovidiu Băjenaru, a anunţat că în România sînt între 300.000 şi 500.000 de bolnavi, iar sub 200.000 iau medicamente. Numărul aproximativ de pacienţi români care primesc tratament antiepileptic este de aproximativ 122.000, conform datelor CEGEDIM (companie de studii de piaţă) pentru intervalul ianuarie-octombrie 2008, adica 60% din totalul bolnavilor. În opinia specialiştilor, este o îmbunătăţire semnificativă a ratei de diagnostic şi tratament, faţă de anul 2004, cînd se raportau 95.000 de pacienţi trataţi, adică doar 43% dintre bolnavi. Medicamentele antiepileptice reprezintă principala intervenţie terapeutică, iar la nivelul la care este medicina astăzi, chiar şi în Romania, pacienţii cu epilepsie aflaţi sub un tratament corect stabilit pot să ducă o viaţă normală, 84% dintre ei putînd trăi fără nicio criză. Medicii susţin că epilepsia este o tulburare neurologică obişnuită în care activitatea normală a celulelor cerebrale este uneori afectată. Această afecţiune determină atît senzaţii şi emoţii ciudate, cît şi un comportament anormal. Epilepsia poate provoca convulsii, spasme musculare şi duce la pierderea cunoştinţei. Epilepsia este cea mai frecventă şi severă afecţiune cerebrală la nivel mondial. Aproximativ 50 milioane de oameni suferă de epilepsie în întreaga lume. Este o boală care apare în special în copilărie, adolescenţă şi la bătrîneţe.

• Mai multe cauze…

Specialiştii au explicat că epilepsia are mai multe cauze. Funcţia cerebrală este acţionată de milioane de micro-schimburi de impulsuri electrice distribuite de celulele nervoase din creier către toate părţile corpului. Epilepsia întrerupe acest proces normal de distribuţie a impulsurilor electrice substituindu-l cu o descărcare excesivă a celulelor nervoase (cunoscute sub denumirea de neuroni). Acest fenomen poate afecta cunoştinţa, mişcările sau senzaţiile persoanei pentru o scurtă perioadă de timp. Epilepsia este împărţită în trei categorii principale: epilepsia idiopatică nu are o cauză aparentă, dar există posibilitatea unei legături de tip genetic, 60% dintre persoanele afectate de epilepsie sînt diagnosticate cu epilepsie idiopatică; epilepsie simptomatică - poate fi cauzată de traumatisme craniene, afecţiuni ale creierului dobîndite la naştere, accidente vasculare cerebrale, infecţii cerebrale (meningite) şi, rareori, tumori cerebrale; epilepsia criptogenică, despre care medicii sînt convinşi că are o anumită cauză, dar nu o pot identifica. Pentru a fi diagnosticată cu epilepsie, o persoană trebuie să fi avut două sau mai multe crize neprovocate. Un diagnostic definitiv este dificil de dat, deoarece există mai multe tipuri de teste care pot diagnostica boala. Primul pas în diagnosticarea epilepsiei este identificarea tipului de crize şi a factorilor care au provocat criza. În cazul în care o persoană are epilepsie, medicul său o poate recomanda unui neurolog specializat în afecţiunile cerebrale şi ale sistemului nervos. Pentru a da un diagnostic, medicii folosesc o gamă largă de chestionare şi tehnici de investigare precum: trecutul detaliat al familiei pacientului, înregistrări video, electroencefalogramă (EEG) sau neuroimagine. Medicii mai spun că epilepsia are consecinţe fizice, psihologice şi sociale grave, iar impactul pe care îl are asupra calităţii vieţii unei persoane poate fi mult mai mare decît în cazul altor boli cronice.