România a intrat începând cu 2004, când Traian Băsescu a ajuns preşedinte, într-o nouă formă de comunism, mascată de o democraţie inexistentă. Mai pe scurt, România a intrat în era lui „Aşa vreau eu”, expresia de căpătâi a lui Băsescu. Primii ani de preşedinţie au fost pentru Băsescu ani de tatonare, sau mai bine zis de studiere a românilor, în sensul că Băsescu a vrut să vadă dacă reminiscenţele comuniste mai există încă în caracterul românilor. Şi a văzut că atitudinea de „macho” încă prinde, aşa că Băsescu a exploatat la maxim acest lucru, şi a confundat România cu o Republică prezidenţială. Şi cum a vrut Băsescu aşa s-a făcut. Mai întâi o alianţă „ba da, ba nu”, apoi o alianţă contra naturii cu PSD, pentru ca în momentul când populaţia a văzut în el singura salvare, să demareze planul „pumnului în gură” pentru adversarii politici. După 2009, Guvernul a arătat aşa cum a vrut Băsescu. Cu marioneta Boc pe post de premier, cu Udrea mână liberă la bugetul naţional, cu Blejnar colector la ANAF, şi cu o populaţie umilită de la funcţionari publici la bătrâni şi copii. Băsescu a folosit de fiecare dată ca armă Constituţia, dar pe care a interpretat-o doar aşa cum a vrut el, la fel cum doreşte să facă şi după 9 decembrie, atunci când speră ca noua corcitură politică, ARD, să strângă suficienţi parlamentari pentru ca Băsescu să pună un premier din rândul lor, tot pentru că aşa vrea el. Specialiştii în drept constituţional, şi nu vorbim despre judecătorii Curţii Constituţionale, care s-a dovedit cât de specialişti sunt, explică raportul care trebuie să existe între Parlament şi şeful statului în numirea unui nou premier. Profesor doctor în Drept Cristian Ştefan Ionescu ne spune că, pe baza unor articole din Constituţia României, rolul lui Traian Băsescu în numirea unui viitor premier este unul formal şi strict protocolar. Un rol substanţial îl are însă Parlamentul datorită componenţei parlamentare a regimului politic semiprezidenţial. Potrivit Constituţiei, pentru numirea premierului, preşedintele statului este obligat să consulte partidul majoritar din Parlament sau alianţa care deţine majoritatea. În aceste condiţii, dacă după 9 decembrie USL va avea majoritate în Parlament, Băsescu nu va mai putea să spună „aşa vreau eu”, la fel cum nu putea spune nici până acum, dar i-au permis „prietenii”.