Folosirea antibioticelor în orice stare febrilă, cu diagnostic neprecizat, tratamentul „la întâmplare sau pe încercate”, nefundamentat pe criterii raţionale, începerea terapiei cu antibiotice, înainte de efectuarea unor examene paraclinice sunt erori frecvente în folosirea antibioticelor. Cu ocazia aniversării Zilele Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. dr. Matei Balş”, organizat în perioada 13-16 octombrie a fost prezentat un studiu al profesorului Mircea Angelescu, privind erorile frecvente în folosirea antibioticelor. Studiul publicat în jurnalul institutului vorbeşte despre şapte erori frecvente în folosirea antibioticelor. Acestea sunt lipsa diagnosticului clinic, nefolosirea sau interpretarea greşită a datelor de laborator, indicaţii nejustificate, alegerea greşită a antibioticelor sau a asocierilor, greşeli în conducerea tratamentului, utilizarea abuzivă a antibioticelor în scop profilactic şi greşeli în tehnica de administrare.

Din păcate, de cele mai multe ori, antibioticele sunt folosite în orice stare febrilă, cu diagnostic neprecizat în bănuiala unei infecţii.

• PERICOLE • “Este la fel de periculoasă folosirea medicamentelor antibiotice în stări febrile neinfecţioase (boli alergice, boli de colagen, boli sistemice, neoplasme etc.); în boli infecţioase cu agenţi patogeni insensibili la antibiotice (viroze de căi respiratorii superioare, gripă, febre eruptive virale, neuroviroze, stomatite virale, candidoze ale mucoaselor etc., când toate aceste boli sunt necomplicate cu bacterii); în boli bacteriene benigne, spontan curabile sau vindecabile, prin măsuri igienodietetice sau prin intervenţii de mică chirurgie (enterocolite „banale”, toxiinfecţii alimentare, stafilococii sau streptococii cutanate etc.); în supuraţii colectate, greşeală frecventă în practica chirurgicală (ignorarea colecţiilor şi a focarelor infecţioase profunde, neglijarea sau temporizarea inciziilor şi drenajului în supuraţiile şi colecţiile superficiale ale părţilor moi)”, se mai spune în studiul prezentat ieri. Alte erori prezentate în studiul profesorului Angelescu se referă la dozajul excesiv sau dozele insuficiente. Potrivit documentului, antibioticele nu pot fi folosite în scop profilactic (preventiv). Antibioticele sunt necesare în toate aceste tratamente pentru a preveni declanşarea infecţiilor provocate de bacterii. Însă bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă o problemă tot mai serioasă în clinicile medicale din lumea întreagă, stimulată de apariţia unor super-bacterii, precum stafilococul aureus meticilino rezistent (MRSA). Cele şase mari clase de bacterii rezistente la antibiotice, adeseori denumite “super-bacterii”, provoacă aprox. 400.000 de infecţii în fiecare an în Europa, făcând aprox. 25.000 de victime, iar tratamentele împotriva lor necesită 2,5 milioane de zile de spitalizare în fiecare an.